Annulment of appeal for failure to pay judicial tax despite notice
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal as untimely stamped, leaving the Court of Appeal’s judgment in force which had previously dismissed the company’s action. The dispute involved a commercial entity’s challenge to an audit report and a subsequent ministerial decision imposing additional VAT, profit tax, and other fiscal obligations, where the lower court had rejected the claim on the procedural ground that the company was in judicial liquidation and only its liquidator possessed the standing to litigate. Applying the Law on Judicial Taxes and the Government Ordinance on Judicial Stamp Duty, the supreme court determined that the appeal was invalid because the appellant failed to pay the required judicial stamp and tax despite a formal citation to do so, resulting in the mandatory annulment of the filing as per the provisions governing the sanction for non-compliance with fiscal payment deadlines.
Legislator headnote
AI generatedAnnulment of appeal for failure to pay judicial tax despite notice: În cazul nerespectării dispozițiilor legale privind plata acestor obligații fiscale, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, art.30 alin.5 din Norme, coroborate cu art.9 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995, neîndeplinirea obligațiilor legale până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare recursul declarat de SC „D” SA împotriva sentinței civile nr.23/CA din 5 februarie 2002 a Curții de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Arad prin consilierul juridic B.E., lipsind SC „D” SA.
Procedura completă.
Consilierul juridic B.E. și reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au pus concluzii de anulare a recursului ca netimbrat, având în vedere că deși recurenta reclamantă a fost citată cu mențiunea timbrării, nu a îndeplinit această obligație legală.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Societatea comercială „D” SA în contradictoriu cu Direcția generală a finanțelor publice Arad și Ministerul Finanțelor a solicitat anularea ca nelegale a procesului verbal din 12 septembrie 2001 încheiat de prima pârâtă și a deciziei nr.1995 din 10 decembrie 2001 emis de cel de al doilea pârât, cu privire la obligarea de a plăti TVA în sumă de 92.042.791 lei și majorări în sumă de 124.649.120 lei aferente impozitului pe profit 359.315.455 lei aferente TVA, 3.425.543 lei aferente impozitului pe salarii, 4.186.555 lei aferente impozitului pe veniturile din salarii, 158.746 lei aferente impozitului pe dividende, 421.624 lei aferente fondului special de susținere a învățământului de stat și 4.504.173 lei – aferente fondului național de solidaritate.
Curtea de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr.23 din 5 februarie 2002, a respins acțiunea, reținând că societatea reclamantă este în faza lichidării judiciare și dreptul de a formula acțiuni la instanță aparține în exclusivitate lichidatorului și nu societății.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamanta a declarat recurs pentru motivele scrise depus la dosar, recurs pe care nu l-a timbrat.
Recursul va fi anulat.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și Ordonanței Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar , astfel cum au fost modificate prin Legea nr.123/1997, recursul trebuia timbrat cu 150.000 lei taxă judiciară și 1500 lei taxă timbru.
În cazul nerespectării dispozițiilor legale privind plata acestor obligații fiscale, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, art.30 alin.5 din Norme, coroborate cu art.9 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995, neîndeplinirea obligațiilor legale până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
În cauză, se constată că, deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a timbra (fila 15), nu a dat curs obligației legale ce-i incumba, astfel că, recursul se va anula ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat de SC „D” SA împotriva sentinței civile nr.23/CA din 5 februarie 2002 a Curții de Apel Timișoara – Secția comercială și de contencios administrativ, ca netimbrat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.