Preventive detention challenge: Non-appealability of appellate court decisions on detention measures under criminal procedure law.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the criminal appeals filed by two defendants against a decision of the Bucharest Court of Appeal that had maintained their preventive detention, ordering the appellants to pay judicial costs. The dispute concerned the challengeability of a ruling issued by a court of appeal acting in its capacity as the second instance for a criminal judgment; specifically, the defendants attempted to appeal a separate decision rendered by the Court of Appeal on 18 September 2009, which was issued while resolving prior appeals against a lower court’s criminal judgment. The decisive legal basis for the dismissal was the interpretation of Article 141(1) of the Code of Criminal Procedure, which permits separate appeals only against decisions on preventive detention issued by first-instance and appeal courts, not by the court of cassation, and the principle that a court of appeal's decision on detention in the context of a criminal appeal cannot be further appealed, as doing so would violate hierarchical competence norms and the established appellate structure under Article 385(1)(a) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 141 alin. (1) C. proc. pen, art. 385 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Preventive detention challenge: Non-appealability of appellate court decisions on detention measures under criminal procedure law: The dispute concerned the challengeability of a ruling issued by a court of appeal acting in its capacity as the second instance for a criminal judgment; specifically, the defendants attempted to appeal a separate decision rendered by the Court of Appeal on 18 September 2009, which was issued while resolving prior appeals against a lower court’s criminal judgment. The decisive legal basis for the dismissal was the interpretation of Article 141(1) of the Code of Criminal Procedure, which permits separate appeals only against decisions on preventive detention issued by first-instance and appeal courts, not by the court of cassation, and the principle that a court of appeal's decision on detention in the context of a criminal appeal cannot be further appealed, as doing so would violate hierarchical competence norms and the established appellate structure under Article 385(1)(a) of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for rejecting the appeals as inadmissible because they challenged an appellate decision which is not susceptible to further appeal.
Provision cited in the dispositive regarding the calculation of judicial costs and legal aid advances.
Full text
Asupra recursurilor penale de față;
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 18 septembrie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a recurenților inculpați D.F., zis „C.”, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 8/UP din 09 februarie 2009, emis de Judecătoria Giurgiu, din dosarul nr. 1342/236/2009, și D.F., zis „B.”, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 9/UP din 09 februarie 2009, emis de Judecătoria Giurgiu, din dosarul nr. 1342/236/2009.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de control judiciar a reținut că prin rechizitoriul din data de 5 martie 2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, din dosarul de urmărire penală nr. 559/P/2009, inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru infracțiunile reținute la momentul luării măsurii arestării preventive, constând în aceea că, în noaptea de 07 februarie 2009, orele 20,30 – 21,00, inculpații D.S., D.F. au pătruns, fără drept, în curtea și locuința părții vătămate D.C., din comuna Ghimpați, județul Giurgiu, i-au agresat fizic pe acesta și pe concubina sa, partea vătămată O.M., persoană care suferă de afecțiuni psihice, au luat-o pe aceasta din urmă și au dus-o la locuința inculpatului D.F. unde, prin exercitarea de violențe, lovire cu palmele și amenințarea cu un cuțit, au întreținut toți patru raporturi sexuale normale, împotriva voinței victimei.
Prin sentința penală nr. 815 din 01 iunie 2009, Judecătoria Giurgiu a dispus condamnarea inculpaților la pedepse privative de libertate și a menținut starea de arest a acestora.
Prin decizia penală recurată, instanța de apel a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpatul D.S. și ca nefondate apelurile declarate de inculpații D.F și F.D., menținând starea de arest a celor patru inculpați.
Instanța a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin [art. 143, art. 148 lit. a) și f) C. proc. pen.] și impun în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs cei doi inculpați, solicitând punerea lor în libertate.
La termenul de judecată din 1 octombrie 2009, Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității recursului celor 2 inculpați.
Concluziile apărătorului inculpaților, ale reprezentantului Ministerului Public, cât și ultimul cuvânt al inculpaților au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Examinând recursurile celor 2 inculpați, Înalta Curte le consideră inadmisibile pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., poate fi atacată separat cu recurs de procuror sau de inculpați încheierea dată în primă instanță și în apel prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.
Din interpretarea acestor dispoziții nu rezultă că ar putea fi atacată separat cu recurs încheierea pronunțată de instanța de recurs.
Or, în speță Curtea de Apel București, secția I penală, ca instanță de recurs în soluționarea recursurilor declarate de către cei doi inculpați D.F. împotriva deciziei penale a Tribunalului Giurgiu, a menținut starea de arest preventiv a inculpaților prin încheierea din 18 septembrie 2009, încheierea acesteia neputând fi atacată cu recurs.
De altfel, o încheiere a instanței de recurs, privind menținerea arestării preventive nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs și pe considerentul că o asemenea posibilitate ar impune investirea unei instanțe ierarhic superioare celor firești în calea de atac a recursurilor, ceea ce ar fi inadmisibil, deoarece, în acest mod s-ar nesocoti normele legale, referitoare la competența instanțelor.
Pentru aceste considerente, conform art. 385 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibile recursurile inculpaților D.F. și F.D.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpații D.F. și F.D. împotriva încheierii din 18 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1125/122/2009.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2009.