Maintenance of preventive detention during appeal: continued threat to public order from drug trafficking offenses.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Appeal dismissed the criminal appeal, upholding the appellate court’s decision to maintain the preventive detention of the defendant. The dispute concerned the verification of the legality and necessity of preventive arrest, which was originally imposed for drug trafficking offenses involving the smuggling of substances into a penitentiary hidden in food packages. The defendant, who had been sentenced to three years and six months imprisonment by the trial court, argued that she had sufficient guarantees not to obstruct justice if released. The High Court rejected this argument, finding the lower court’s assessment that the high social danger of the crime posed a concrete threat to public order was legally sound and that the grounds for detention remained valid. Relying on Articles 160(b) and 300(1) of the Code of Criminal Procedure, the court affirmed that the preventive measure was lawful and necessary, ordering the defendant to pay 300 lei in judicial expenses, with 100 lei for the ex officio lawyer’s fees advanced by the Ministry of Justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen, art. 80 C. pen, art. 350 C. proc. pen, art. 160b C. proc. pen; Maintenance of preventive detention during appeal: continued threat to public order from drug trafficking offenses: În aceste condiții, Curtea, în baza art. 3001 și art. 160b C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatei apelante.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploiești, prin încheierea din Camera de Consiliu, din 3 august 2009, a dispus, în baza art. 3001 alin. (1) și (3) raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., constatarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei P.G. și menținerea acestei măsuri.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că prin sentința penală nr. 329 din 12 iunie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., a fost condamnată inculpata P.G. zisă N., la 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatei și totodată, a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive de la 28 decembrie 2008, la zi.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpata P.G., iar termenul de judecată a fost stabilit, la data de 24 august 2009, motiv pentru care instanța de apel a fixat termen intermediar pentru verificarea arestării preventive la 3 august 2008.
Art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., prevede că în cursul judecății instanța verifică periodic, cel mai târziu la 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar atunci când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare, privarea de libertate sau dacă există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.
În cazul de față, inculpata P.G. a fost arestată preventiv și, apoi, trimisă în judecată și condamnată pentru infracțiunea de trafic de droguri la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare. S-a reținut că există indicii temeinici că inculpata a comis infracțiunea respectivă și, totodată, lăsarea ei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea a constatat că, într-adevăr, fapta comisă de inculpată (de a introduce droguri într-un penitenciar pentru persoane deținute în timpul vizitei, substanțe ascunse în pachetele de mâncare) prezintă un grad ridicat de pericol social și ținând cont de modul și împrejurările de comitere a apreciat că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În aceste condiții, Curtea, în baza art. 3001 și art. 160b C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatei apelante.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs P.G., fără a-l motiva în scris.
Ulterior, în ședința publică de astăzi, cu ocazia susținerii recursului, inculpata, prin apărătorul său, numit din oficiu, a susținut că recursul ar trebui admis, întrucât există suficiente garanții că aceasta, în stare de libertate, nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Recursul inculpatei nu este fondat.
Analiza încheierii atacate arată că aceasta este temeinică și legală, existând, menținute, în continuare, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Că, în aceste condiții, nu se poate pune problema revocării măsurii arestării preventive a recurentei și punerii ei, în stare de libertate.
În raport, cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de inculpata P.G., împotriva încheierii din 3 august 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, ca nefondată, și a-l respinge, ca atare, menținând astfel, hotărârea atacată.
Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata P.G. împotriva încheierii din 3 august 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 258/120/2009.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 august 2009.