Maintaining Pre-Trial Detention Amidst Pending Appeal Against Conviction for Trafficking and Homicide

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 23630/3/2008 (1310/2009), pe rol fiind verificarea legalității și temeiniciei luării măsurii arestării preventive față de inculpații C.A.S., P.C. și C.V., s-a luat în discuție starea de arest a inculpaților.

Constatând că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, fiind întrunite atât cerințele art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., cât și cele ale art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O., s-a menținut măsura arestării preventive a acestora.

În termen legal, inculpații C.A.S. și P.C. au declarat recurs împotriva încheierii menționate.

Inculpata P.C., personal și prin apărător din oficiu a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea în stare de libertate, arătând ca nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive, întrucât prezintă multiple afecțiuni medicale, fiind operată a doua oară la coloana vertebrală.

Inculpatul C.A.S. a lăsat la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate.

Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol prevăzând arestarea preventivă.

Art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viată sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Cu referire la motivele de recurs invocate, se reține că instanța de apel, la 2 iunie 2009, a constatat că nu au intervenit împrejurări noi care să modifice temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă a inculpaților și chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpaților pronunțată pe fond de Tribunalul București, secția a II-a penală, nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpați și de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O.

Astfel, se constată că inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată, C.A.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, de omor calificat, de trafic de droguri de mare risc și de punere la dispoziție a locuinței pentru consumul ilicit de droguri, fapte prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., P.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, de omor calificat, de trafic de droguri de mare risc și de punere la dispoziție a locuinței pentru consumul ilicit de droguri, fapte prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Tribunalul București, secția a II-a penală, ca instanță de fond, prin sentința penală nr. 371 din 7 aprilie 2009, i-a condamnat pe inculpații C.A.S. și P.C. la câte o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare și 3 ani, respectiv 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Față de cele arătate, se constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestora, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de modalitatea de săvârșire, de circumstanțele reale în care acestea au fost produse, de recrudescența acestui gen de fapte, de starea de pericol și de urmările sociale produse prin însăși natura faptelor, de vătămarea adusă relațiilor sociale privind viața persoanei, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, astfel că a dispus menținerea stării de arest a acestora.

Ca atare, încheierea pronunțată la 2 iunie 2009 este legală.

Pentru considerentele expuse, recursurile declarate de inculpații C.A.S. și P.C. nefiind fondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse.

În baza art. 192 C. proc. pen., inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.A.S. și P.C. împotriva încheierii din 2 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 23630/3/2008 (1310/2009).

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2009.