Police officer's discharge-to-reserve challenge fails; ministerial order upheld
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the plaintiff's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment that rejected the plaintiff's action seeking annulment of an order discharging him into reserve status and claiming damages against the interior ministry; thus, the defendant ministry prevailed and the first-instance dismissal remains in force. The dispute concerned a challenge to a 1997 ministerial order, with the plaintiff alleging its absolute nullity as unlawful and retaliatory, but the appellate court agreed with the trial court that the plaintiff had failed to specify concrete grounds for nullity, and that his new claim—that the order omitted the underlying documentation—was factually wrong because the order expressly cited the disciplinary council's decision. The appellate court also affirmed the trial court's refusal to join other case files as unnecessary given the claim's object, ruling under Article 14 of Law No. 29/1990 and Articles 299 et seq. of the Civil Procedure Code that the appeal lacked merit.
Legislator headnote
AI generatedart.14 din Legea nr.29/1990, art.299 și următoarele din Codul de procedură civilă; Police officer's discharge-to-reserve challenge fails; ministerial order upheld: The dispute concerned a challenge to a 1997 ministerial order, with the plaintiff alleging its absolute nullity as unlawful and retaliatory, but the appellate court agreed with the trial court that the plaintiff had failed to specify concrete grounds for nullity, and that his new claim—that the order omitted the underlying documentation—was factually wrong because the order expressly cited the disciplinary council's decision. The appellate court also affirmed the trial court's refusal to join other case files as unnecessary given the claim's object, ruling under Article 14 of Law No. 29/1990 and Articles 299 et seq. of the Civil Procedure Code that the appeal lacked merit.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for examining and dismissing the appeal on the merits against the administrative decision.
Procedural rule governing the admissibility and examination of the appeal, cited in the dispositive.
Full text
S-a luat în examinare recursul declarat de S.L. împotriva sentinței civile nr.291 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul pârât Ministerul de Interne prin consilierul juridic B.A., lipsind recurentul reclamant S.L.
Procedura completă.
Consilierul juridic B.A. a pus concluzii de respingere a recursului, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 18 martie 2002 la Tribunalul Sălaj, trimisă prin declinare de competență la Curtea de Apel Cluj, reclamantul S.L. a solicitat ca instanța să constate nulitatea absolută a ordinului nr.II/01305 din 30 aprilie 1997 emis de ministrul de interne și să oblige Ministerul de Interne la plata unor despăgubiri de la data trecerii sale în rezervă și până la data soluționării litigiului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că ordinul este nelegal, fără obiect și reprezintă o răzbunare luată împotriva sa.
Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și contencios administrativ, prin sentința civilă nr.291 din 27 iunie 2002 a respins acțiunea, reținând că reclamantul nu a indicat motivele de nulitate a ordinului, împrejurare de natură a limita posibilitățile de analiză a actului atacat.
Mai reține că excepția privitoare la necompetența instanței de contencios administrativ, invocată de reclamant, nu este întemeiată și nici nu s-a formulat recurs de către acesta împotriva sentinței prin care Tribunalul Sălaj și-a declinat competența.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că instanța nu a solicitat conexarea unor dosare și a mijloacelor de probă aflate în dosarele respective și că nu a avut în vedere că ordinul este nul absolut pentru că nu arată documentația care a stat la baza emiterii lui.
Recursul este nefondat.
Corect a reținut instanța de fond că recurentul nu a precizat în concret în ce constă nulitatea ordinului atacat.
Prin cererea de recurs susține că în ordin nu se arată documentația care a stat la baza emiterii acestuia, susținere care nu corespunde realității deoarece din conținutul ordinului rezultă că la baza emiterii lui a stat hotărârea consiliului de judecată.
Instanța de fond justificat nu a dispus conexarea la dosarul acesteia și a celorlalte dosare invocate de recurent, pentru că în raport cu obiectul cererii nu se impunea o astfel de soluție.
Ca atare, recursul se va respinge ca nefondat, în temeiul art.14 din Legea nr.29/1990 și art.299 și următoarele din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de S.L. împotriva sentinței civile nr.291 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.