Standing to annul government language policy: lack of personal and direct legitimate interest renders challenge inadmissible

S-a luat în examinare recursul declarat de primarul municipiului Cluj Napoca împotriva sentinței civile nr.206 din 5 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal s-au prezentat recurentul-reclamant primarul municipiului Cluj Napoca reprezentat de consilierul juridic A.Z. și intimatul-intervenient Ministerul Administrației Publice prin consilierul juridic S.A.G., lipsă fiind intimatul-pârât Guvernul României.

Procedura completă.

Consilierul juridic A.Z. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii pentru motivele prezentate în recurs pe care le-a reiterat oral.

Consilierul juridic S.A.G. și reprezentanta Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, având pe rând cuvântul, au pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat pentru motivele din întâmpinare. (fila 9).

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18.02.2002, reclamantul primarul municipiului Cluj-Napoca a solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor apaținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale nr.215/2001.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea contestată s-au stabilit ilegal denumiri maghiare pentru peste 1000 de localități românești și nu se precizează datele cărui recensământ urmează a fi avute în vedere la stabilirea ponderii cetățenilor aparținând unei minorități naționale. De asemenea, recurentul a arătat că aplicarea hotărârii adoptate de pârât nu este posibilă anterior revizuirii Constituției României, deși potrivit art.148 alin.1 din Constituție, dispozițiile referitoare la limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii, iar angajarea în administrația publică locală de persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor de altă naționalitate decât cea română implică desfacerea contractelor de muncă ale angajaților care nu îndeplinesc această condiție.

Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepțiile privind lipsa calității procesuale active și inadmisibilitatea acțiunii, motivând că, reclamantul a formulat acțiunea în nume propriu și nu a precizat care este dreptul său recunoscut de lege și vătămat prin hotărârea a cărei anulare a solicitat.

La data de 8.04.2002, Ministerul Administrației Publice a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României și a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și fără un interes legitim.

Prin sentința civilă nr.206/ 5.06.2002, Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației Publice și a respins acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea este inadmisibilă pentru că nu a fost dovedit dreptul subiectiv recunoscut de lege autorității reclamante și încălcat prin hotărârea adoptată de pârât.

Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.

Recurentul a susținut că instanța de fond nu a analizat susținerile din acțiune privind lipsa unui document oficial care să ateste ponderea unei populații minoritare într-o unitate administrativ-teritorială și faptul că, prin aplicarea art.15-16 din Hotărârea Guvernului nr.1206/2001 sunt încălcate dispozițiile art.13 din Constituție, care prevăd că limba oficială este limba română.

Referitor la cerința interesului legitim, recurentul a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere existența unui interes general în sensul art.1 din Legea nr.29/1990, deoarece Guvernul României exercită conducerea generală a administrației locale pe întreg teritoriul țării.

Recursul este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a soluționat corect excepția de inadmisibilitate a acțiunii, întrucât recurentul nu a dovedit dreptul recunoscut de lege sau interesul legitim propriu unității teritorial-administrative pe care o reprezintă și care să întemeieze acțiunea în anulare formulată.

De altfel, nici în recurs nu s-a precizat dreptul recunoscut de lege și pretins a fi fost încălcat prin actul administrativ contestat, iar invocarea de către recurent a unui interes general este lipsită de relevanță față de dispozițiile art.1 din Legea nr.29/1990 și art.48 din Constituție, care prevăd că anularea actului unei autorități publice nu poate fi obținută decât de persoana vătămată, titulară a unui interes legitim, personal și direct.

Celelalte critici formulate în recurs cu privire la nelegalitatea Hotărârii Guvernului nr.1206/2001 nu pot fi examinate, întrucât acestea se referă la fondul pricinii care nu a fost soluționat prin hotărârea atacată, constatându-se inadmisibilitatea acțiunii în anulare.

În consecință, nefiind motive de casare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de primarul municipiului Cluj Napoca, împotriva Sentinței civile nr.206 din 5 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.