Exclusivity contract enforcement and judicial stamp duty default as grounds for appeal annulment

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC A. SRL a chemat-o în judecată pe pârâta A.F. și a solicitat ca prin sentința care se va pronunța să fie obligată la respectarea contractului de exclusivitate încheiat la data de 5 octombrie 2005 motivând că obligația asumată prin contract, înserată în clauzele de exclusivitate, nu a fost respectată întrucât au fost încheiate contracte și cu alte agenții, fără acordul și încunoștiințarea reclamantei.

Litigiul a fost soluționat de Tribunalul Comercial Cluj, care, prin sentința nr. 3030/2008, a admis cererea și a obligat-o pe pârâtă să respecte contractul de exclusivitate pentru modele tineri și tinere încheiat cu reclamanta SC A. SRL la data de 5 octombrie 2005 și să-i plătească reclamantei suma de 70,94 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, după examinarea actelor dosarului, tribunalul a reținut că reclamanta este îndreptățită la obținerea protecției juridice a drepturilor sale pe care pârâta i le-a conferit prin contractul de exclusivitate care este valabil până în anul 2010. În sensul acestei concluzii a fost citat art. 1073 C. civ., potrivit căruia creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.

Sentința nr. 3030 din 29 octombrie 2008 a fost apelată de pârâta F.A. care a solicitat desființarea sentinței apelate rejudecarea cauzei și, în fond, respingerea acțiunii reclamantei, fără ca în cuprinsul cererii de apel să dezvolte motive de netemeinicie și nelegalitate.

Curtea de Apel Cluj, sesizată cu acest apel, prin decizia nr. 25 pronunțată la data de 16 februarie 2009, a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta F.A. Curtea a reținut că pârâta apelantă a încălcat prevederile art. 1 și 20 din Legea nr. 146/1997 întrucât nu a achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.

Împotriva deciziei nr. 25/2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs, pârâta F.A., prin care a invocat motivul prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., în temeiul căruia a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru judecarea apelului. În sprijinul acestei susțineri, recurenta a susținut că soluția de anulare a apelului, ca netimbrat, pronunțată de Curte, este neîntemeiată întrucât la dosarul cauzei se aflau dovezile de plată a taxei judiciare de timbru.

Recursul este nefondat.

Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ, atunci „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”. Acest motiv de nelegalitate, invocat de recurentă, nu a fost argumentat în drept deși art. 3021 lit. c) obligă partea care exercită calea de atac a recursului nu doar la dezvoltarea în fapt a argumentelor care susțin recursul ci și la indicarea textelor de lege care au fost greșit aplicate. Cerința dispozițiilor procedurale amintite nu a fost respectată de recurentă care a susținut doar că taxa de timbru a fost achitată fără să indice documentele de plată și temeiurile legale încălcate de instanță.

Examinând criticile în raport de art. 304 alin. (9) raportat la art. 306 alin. (3) C. proc. civ. și la art. 20 (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, Înalta Curte a constatat că taxa de timbru nu a fost achitată și că în plicul prin care s-a expediat apelul există o chitanță de plată a unei taxe judiciare de timbru, emisă la data de 13 februarie 2008, care nu coincide cu suma ce trebuia achitată în apel iar ca plătitor era menționată societatea U. SA și nu apelanta.

Prin urmare, recurenta apelantă nu a respectat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora taxele de timbru se plătesc anticipat sau cel mai târziu până la primul termen de judecată sub sancțiunea prevăzută de alin. (3) prin care se dispune că „Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Față de cele ce preced, se constată că soluția de anulare a apelului, ca netimbrat, este legală, recursul, în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta F.A. împotriva deciziei comerciale nr. 25 din 16 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2009.