Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2049/2009 AI generated

Reinstatement of movable goods in gratuitous deposit following judicial liquidation; mootness due to post-appeal amicable delivery agreement

Case Number Decizia nr. 2049/2009
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome struck_off

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as having lost its object, thereby upholding the appellate decision that had previously modified the first-instance judgment. The dispute involved a commercial action for the restitution of movable goods held in a gratuitous deposit by a debtor's judicial liquidator, challenging the lower courts' obligation for the appellant to return specific items or pay their counter-value and the dismissal of the appellant's reconventional claim for storage and electricity costs. The appellate court had reduced the restitution obligation based on evidence that certain goods were not actually delivered, and applied Civil Code Articles 1593 and 1600 to determine the deposit was gratuitous, rejecting the appellant's claim for expenses. The cassation court found that because the parties reached an amicable agreement during the appeal period to deliver the goods in nature, the appeal regarding the restitution obligation and the alleged procedural errors concerning ignored documents and the gratuitous nature of the deposit became moot, leading to the dismissal of the appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 1593 C. civ, art.1600 C. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Reinstatement of movable goods in gratuitous deposit following judicial liquidation; mootness due to post-appeal amicable delivery agreement: Referitor la soluționarea cererii reconvenționale, instanța de apel a reținut că a fost corect soluționată, fiind respectate dispozițiile art. 1593 C. civ. și art.1600 C. civ., pârâta apelantă nefăcând dovada că energia electrică facturată ei de furnizor pentru perioada noiembrie 2004 - iulie 2005 s-a consumat pentru executarea depozitului bunurilor încredințate de reclamantă.

Keywords

AI generated
civil judgment commercial dispute restitution of property judicial liquidator obligation to pay value judgment

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1348 din 10 aprilie 2007 a Tribunalului Dolj, secția comercială, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei SC C. SA Almăj, prin lichidatorul său judiciar SC N.I. SRL Craiova, astfel cum a fost precizată la 16 octombrie 2006, precum și cererea de intervenție accesorie formulată de SC R.J.I. București SA și SC R.J.I. R.J.A.G., pârâta SC M.I. SRL Almăj fiind obligată să restituie reclamantului mai multe bunuri mobile aflate în depozit voluntar și gratuit în posesia ei sau contravaloarea lor în sumă de 321.584,41 lei.

Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea reconvențională prin care pârâta solicitase cu titlu de despăgubiri cheltuielile efectuate cu depozitarea, instanța reținând că depozitul a fost cu titlu gratuit.

Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, soluția de fond fiind schimbată în parte în sensul că pârâta a fost obligată să restituie numai o parte dintre bunurile dispuse a fi restituite la fond, respectiv bunuri în valoare de 314.480,55 lei.

Instanța de apel a reținut că la 26 noiembrie 2004, administratorul judiciar al reclamantei a realizat inventarierea bunurilor acesteia, urmare deschiderii procedurii reorganizării judiciare SC C. SA Almăj, bunurile fiind lăsate în custodia celor la care se aflau.

La 8 septembrie 2005 a fost numit lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. SA, care, în vederea valorificării bunurilor acesteia, a solicitat restituirea bunurilor de la depozitari, deci și de la pârâtă.

Ori, în apel, s-a dovedit că nu toate bunurile pretinse de reclamantă fuseseră predate pârâtei, respectiv cele din Anexa I a procesului verbal, pozițiile 1-11 Birou informatică și pozițiile 1-30 de la Sectorul administrativ și PSI, poziții nesemnate de pârâtă.

În consecință, în apel a fost înlăturată predarea bunurilor menționate la respectivele poziții, modificându-se corespunzător și echivalentul obligației alternative, respectiv plata contravalorii în sumă de 314.480,55 lei.

Referitor la soluționarea cererii reconvenționale, instanța de apel a reținut că a fost corect soluționată, fiind respectate dispozițiile art. 1593 C. civ. și art.1600 C. civ., pârâta apelantă nefăcând dovada că energia electrică facturată ei de furnizor pentru perioada noiembrie 2004 - iulie 2005 s-a consumat pentru executarea depozitului bunurilor încredințate de reclamantă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC M.I. SRL solicitând modificarea ei pentru nelegalitate, precum și suspendarea executării deciziei recurate până la soluționarea recursului.

În motivarea recursului, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta critică obligarea sa la restituirea bunurilor către reclamantă deoarece respectivele bunuri au fost restituite prin procesele verbale din 27 iunie 2005, 28 iulie 2005, 21 iulie 2005, 22 iulie 2005, 2 august 2005, 3 august 2005 și 26 iulie 2005, procese-verbale aflate în dosarul cauzei, dar ignorate de instanță.

De asemenea, instalația de irigat pentru 43 ha nici nu i-a fost predată în totalitate, iar ceea ce i s-a predat era în stare avansată de degradare.

În final, recurenta critică respingerea cererii sale reconvenționale și aprecierea depozitului ca fiind gratuit, dispozițiile art. 1593 și art. 1600 C. civ. fiind greșit interpretate și aplicate.

Cât privește suspendarea executării deciziei recurate recurenta a arătat că din moment ce bunurile s-au predat în natură, executarea contravalorii bunurilor ar fi nejustificată și ar prejudicia grav patrimoniul său.

La termenul din 29 februarie 2008 Curtea a respins cererea de suspendare întrucât recurenta nu a achitat cauțiunea stabilită în sarcina ei.

Intimatele interveniente au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, la cererea părților s-au acordat mai multe termene în vederea rezolvării amiabile a litigiului, făcându-se dovada acestor negocieri prin procesul-verbal din 8 aprilie 2009 (fila 79 recurs) și 17 iunie 2009 (fila 31 recurs), iar la termenul de astăzi recurenta a arătat că recursul său a rămas fără obiect întrucât deja părțile au convenit predarea bunurilor.

Având în vedere negocierile părților derulate pe perioada recursului având ca obiect predarea bunurilor, contestate prin recurs a fi în posesia ei de către recurentă, precum și termenul de 26 iunie 2009 stabilit de părți pentru predare la data de 17 iunie 2009, conform procesului-verbal depus la dosar (fila 31 recurs), aspecte confirmate astăzi de însăși recurentă, Curtea apreciază că recursul formulat este rămas fără obiect, așa încât urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC M.I. SRL Almaj împotriva deciziei nr. 296 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca rămas fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 25 iunie 2009.