Conflict of competence in commercial lease termination and eviction: appeal admitted, prior decision modified to establish district court jurisdiction based on corrected exchange rate

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7381 din 2 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București s-a admis excepția de necompetență materială a instanței, considerându-se că litigiul este de natură comercială, de vreme ce obiectul principal al litigiului este neevaluabil în bani.

La rândul său Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 9514 din 22 septembrie 2008 a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, motivat de faptul că obiectul cauzei de față îl formează rezilierea contractului, apoi evacuarea și cea mai importantă obligație fiind plata chiriei. Cum chiria a fost stabilită la 300 euro lunar, iar rezilierea contractului a fost cerută tocmai pentru neîndeplinirea obligației de plată de către chiriași, s-a considerat că valoarea litigiului, respectiv contravaloarea chiriei pe 3 ani ar fi 10.800 euro, ceea ce este sub valoarea de 1 miliard de lei prevăzută de art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 178 din 24 octombrie 2008, soluționând conflictul de competență ivit a stabilit competența materială în favoarea Tribunalului București.

A avut în vedere valoarea litigiului prin raportare la următorul calcul:

10.800 euro, reprezentând contravaloarea chiriei aferentă întregii durate a contractului x 36 lei.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a formulat recurs pârâta invocând nelegalitatea acesteia pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și art. 3041 C. proc. civ.

A arătat că instanța a stabilit greșit competența materială prin raportare la obiectul evaluabil în bani, dedus judecății care privește doar obligarea la plata sumei de 4.500 euro și în urma calculului rezultă 16.200 lei (4.500 euro x 3,6 lei) dar și dacă s-ar lua în considerare valoarea întregului contract de 10.800 euro, rezultă suma de 38.800 lei, deci sub valoarea de 100.000 lei, care atrage competența materială a judecătoriei.

Așa fiind, s-au aplicat greșit dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Analizând recursul se găsește fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. hotărârea poate fi modificată atunci când instanța denaturează actul juridic dedus judecății, ceea ce în cauză nu poate fi reținut, soluția fiind pronunțată într-un regulator de competență și nu cu privire la fondul cauzei, iar stabilirea limitelor investirii ține de analizarea legalității hotărârii din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În privința acestui ultim motiv se constată însă că recursul este fondat, deoarece ceea ce avea de analizat instanța era competența materială în raport de valoarea litigiului care față de obiect este unul patrimonial, evaluabil în bani.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat rezilierea contractului de închiriere, evacuarea și obligarea pârâtei la plata contravalorii chiriei restante de 4.500 euro.

Ori, având în vedere efectele pe care le produce pronunțarea hotărârii din perspectiva rezilierii contractului ca petit principal raportat la valoarea contractului aferentă perioadei rămasă de executat, ca un criteriu obiectiv de evaluare, dar chiar și prin raportare la valoarea întregului contract se constată că instanța dintr-o eroare de calcul a stabilit că aceasta depășește 100.000 lei ceea ce atrage competența tribunalului în primă instanță.

În realitate, valoarea este sub 100.000 lei, calculul greșit rezultând din faptul că instanța a avut în vedere că 1 euro = 36 lei la data introducerii acțiunii și nu 3,6 lei, cât a stabilit B.N.R.

Așa fiind, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recursul va fi admis și hotărârea modificată în sensul că se va stabili competența materială de soluționare în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta SC A. SRL București împotriva sentinței comerciale nr. 178 din 24 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o modifică.

Stabilește competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.E., în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL București în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2009.