Appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty challenging five-year entry ban for national security.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal for non-payment of the judicial stamp duty, thereby allowing the lower court's decision to stand. In an administrative law dispute, a foreign investor challenged an order from the Ministry of Internal Affairs that prohibited his entry into Romania for five years on national security grounds; the Court of Appeals had previously dismissed this action as unfounded, finding the administrative measure legal and supported by evidence that the individual voluntarily attempted to leave the country. The Supreme Court's final ruling was based exclusively on procedural grounds, specifically the primacy of the exception regarding unstamped appeals under Article 20(3) of Law No. 146/1997 and Article 9 of Emergency Ordinance No. 32/1995, rather than addressing the substantive merits of the national security restriction derived from Article 19 of Law No. 123/2001.
Legislator headnote
AI generatedart.19 din Legea nr.123/2001, art.4 din Legea nr.51/1991; Appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty challenging five-year entry ban for national security: In an administrative law dispute, a foreign investor challenged an order from the Ministry of Internal Affairs that prohibited his entry into Romania for five years on national security grounds; the Court of Appeals had previously dismissed this action as unfounded, finding the administrative measure legal and supported by evidence that the individual voluntarily attempted to leave the country. The Supreme Court's final ruling was based exclusively on procedural grounds, specifically the primacy of the exception regarding unstamped appeals under Article 20(3) of Law No. 146/1997 and Article 9 of Emergency Ordinance No. 32/1995, rather than addressing the substantive merits of the national security restriction derived from Article 19 of Law No. 123/2001.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the legal basis for annulling the appeal due to non-payment of the judicial stamp duty.
Full text
S-a luat în examinare recursul declarat de K.A.M. împotriva sentinței civile nr.574 din 3 iunie 2002 a Curții de Apel București-Secția contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat: intimatul-pârât Ministerul de Interne, lipsind recurentul-reclamant K.A.M.
Procedura completă.
S-a referit că recursul nu a fost timbrat deși recurentul-reclamant a fost citat cu mențiunea timbrării, și, de asemenea că recursul nu a fost motivat.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul K.A.M. a chemat în judecată Ministerul de Interne, solicitând anularea , ca nelegal a ordinului nr.0196 emis de ministrul de interne la 7 ianuarie 2002.
In motivarea acțiunii a arătat că prin actul administrativ atacat i s-a ridicat dreptul de ședere în România pe o perioadă de 5 ani, în temeiul art.19 din Legea nr.123/2001 privind regimul străinilor în România.
A mai arătat că a venit în România în calitate de investitor străin, având o investiție de aproximativ 1.000.000 USD și a avut o comportare ireproșabilă pe tot parcursul șederii sale în România , în mod netemeinic fiind acuzat că ar fi colaborat cu elemente ale mișcării kurzilor.
Curtea de Apel București-Secția de contencios administrativ, prin sentința civlă nr.574 din 3 iunie, a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța, față de probele dosarului, a reținut că ordinul atacat este legal și temeinic, art.19 din Legea nr.123/2001 conferind Ministerului de Interne prerogativă de a limita dreptul de ședere al cetățenilor străini care prezintă pericol pentru siguranța națională.
A reținut, totodată, că reclamantul nu a făcut dovada că emiterea ordinului s-ar fi făcut din alte considerente decât cele care privesc siguranța națională, respectiv considerente subiective sau pentru a fi împiedicat reclamantul să apere o cauză legitimă (art.4 din Legea nr.51/1991).
La pronunțarea soluției instanța a avut în vedere și înscrisul sub semnătură privată, depus la dosar de reprezentantul pârâtului, prin care reclamantul arată că, fără a fi constrâns, în ziua de 29 martie 2002 a venit la Aeroportul Otopeni, cu scopul de a pleca în Turcia.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul K.A.M., care însă nu a fost motivat și nici timbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita 15.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar.
In consecință,față de împrejurarea că excepția de netimbrare primează, urmează ca , în conformitate cu prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, modificată și de art.9 din OG nr.32/1995 modificată, recursul să fie anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat de K.A.M. împotriva sentinței civile nr.574 din 3 iunie 2002 a Curții de Apel București-Secția contencios administrativ, ca netimbrat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.