Legality of dismissal of a public civil servant for failing to attend a rescheduled professional test and compliance with statutory duties to offer an alternative position under the Public Civil Servants Statute

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 20 noiembrie 2001, reclamantul N.M. a solicitat anularea Ordinului nr. 550 din 15 octombrie 2001, emis de Ministerul Administrației Publice, prin care s-a dispus eliberarea din funcția de Secretar general al Prefecturii județului Vâlcea.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a deținut funcția de Secretar general al Prefecturii județului Vâlcea, din anul 1997, că a fost atestat pe post în luna august 2000, iar în luna noiembrie 2000 a depus jurământul în calitate de funcționar public.

Prin Ordinul nr. 291 din 10 aprilie 2001, emis de Ministerul Administrației Publice, s-a organizat în zilele de 24 - 25 aprilie 2001, testarea profesională a unor secretari generali, printre care și Secretarul general al Prefecturii județului Vâlcea.

Reclamantul a susținut că la datele fixate în ordin nu se putea prezenta la București să susțină testul profesional, din cauza sănătății.

La data de 17 septembrie 2001, după ce a revenit din concediul medical, a fost înștiințat că va trebui să susțină testul profesional în ziua de 10 octombrie 2001, dată când nu s-a prezentat, deoarece Ordinul nr. 291 din 10 aprilie 2001 fixase termene de testare în zilele de 24 - 25 aprilie 2001, iar pentru testul profesional stabilit în ziua de 10 octombrie 2001, nu a fost emis un nou ordin. În aceste condiții, reclamantul susține că măsura eliberării din funcție este nelegală.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 191 F-C din 10 decembrie 2001, a respins cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a reținut că refuzul reclamantului de a se supune testării profesionale, reprogramat în ziua de 10 octombrie 2001, pentru motivul că Ordinul nr. 291 din 10 aprilie 2001 nu mai era în vigoare, este nejustificat și ca urmare, măsura dispusă prin Ordinul nr. 550 din 15 octombrie 2001, este legală.

Instanța a mai reținut că testarea profesională dispusă de pârât în spiritul dispozițiilor reglementate de Legea nr. 188/1999 și respectiv, H.G. nr. 8/2001, nu au fost încălcate normele referitoare la stabilirea în funcția de care reclamantul se bucură, potrivit art. 120 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Prin susținerile sale, reclamantul tinde, de fapt, să conteste Ordinul nr. 291/2001, care a stat la baza stabilirii testului profesional, însă la data promovării cererii sale, termenul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990, expirase.

Instanța a reținut împrejurarea că reclamantul nu a motivat care drept recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin Ordinul nr. 291/2001 și nici care ar fi prejudiciul suferit prin susținerea testului profesional.

Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Pitești, a declarat recurs N.M., considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat, în esență, că instanța nu a motivat hotărârea, atunci când a respins acțiunea reclamantului, motivele invocate fiind străine pricinii.

Recurentul-reclamant a susținut că obiectul contestației l-a constituit anularea Ordinului nr. 550/2001, emis de Ministerul Administrației Publice, care a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 92 lit. a) – d) din Legea nr. 188/1999, privitoare la Statutul funcționarilor publici.

Recursul este fondat.

Reclamantul N.M. a fost numit în funcția publică de Secretar general al Prefecturii județului Vâlcea, prin Ordinul nr. 384 din 14 septembrie 2000, emis de Ministerul AdimistrațieiPublice.

Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 9/2001, privind reorganizarea și funcționarea prefecturilor, Ministrul Administrației Publice a dispus evaluarea activității personalului numit în funcție prin ordin al ministrului.

Prin Ordinul nr. 291/2001, emis de Ministerul Administrației Publice, s-a dispus ca în zilele de 24 - 25 aprilie 2001 să aibă loc susținerea unui test profesional, de către secretarii generali de prefectură.

La data fixată de pârât, reclamantul nu s-a prezentat, dar i s-a stabilit o nouă dată pentru susținerea testului profesional, la 10 octombrie 2001 și ca urmare a neprezentării, a fost emis Ordinul nr. 550/2001, prin care a fost eliberat din funcția de Secretar general al Prefecturii județului Vâlcea.

Potrivit art. 92 din Legea nr. 188/1999, conducătorul autorității sau instituției publice poate dispune eliberarea din funcție a funcționarului public, în următoarele cazuri:

a) s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate;

b) autoritatea sau instituția publică și-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcționarul public nu vrea să o urmeze;

c) în condițiile prevederilor art. 62 alin. (2), adică în situația în care, în ultimii 2 ani, funcționarul public a fost notat cu calificativul nesatisfăcător, conducătorul instituției publice va propune acestuia trecerea într-o funcție inferioară. Dacă propunerea nu este acceptată, se procedează la eliberarea din funcție;

d) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul, ca urmare a reorganizării, prin reducerea unor posturi de natura celui ocupat de funcționarul public și acesta refuză oferta Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor public a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 284/2000, care după art. 94, a introdus art. 941, precizând că funcționarul public de conducere eliberat din funcție în condițiile art. 92 lit. c) și d), trece în funcția publică de execuție corespunzătoare potrivit legii, în condițiile art. 94.

În cauză, instanța nu a verificat dacă la emiterea Ordinului nr. 550 din 15 octombrie 2001, de către Ministerul Administrației Publice, au fost respectate dispozițiile Legii nr. 188/1999, referitoare la eliberarea din funcție a funcționarilor publici și anume, dacă s-au făcut diligențe pentru a i se oferi reclamantului o altă funcție, dacă i-a fost oferită o funcție de execuție corespunzătoare și dacă acesta a refuzat-o.

Întrucât materialul probator administrat este insuficient pentru clarificarea situației de fapt, este necesară suplimentarea probelor.

În consecință, recursul fiind întemeiat în sensul arătat, urmează a fi admis, dispunându-se casarea hotărârii și trimiterea cauzei la aceiași instanță, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de N.M., împotriva sentinței civile nr. 191 F-C din 10 decembrie 2001, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu trimiterea spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2003.