Maintenance of Pretrial Detention Post-Conviction for Organized International Drug Trafficking
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant’s appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to maintain the preventive detention measure and ordering the defendant to pay 300 lei in judicial expenses. The dispute concerned the legality and fundamentality of the defendant’s continued pre-trial detention, which had been imposed following a first-instance conviction to 25 years of imprisonment for instigating high-risk international drug trafficking, financing such trafficking, and organizing a criminal group. The Supreme Court determined that the lower court correctly applied the cumulative conditions of Article 148(1)(f) of the Code of Criminal Procedure, finding that the severity of the statutory penalty (exceeding four years), the defendant’s threat to public order, and evidence of continued network reorganization post-arrest justified the detention, rendering the appeal meritless.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 25 C. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 75 lit. a) C. pen, art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000; Maintenance of Pretrial Detention Post-Conviction for Organized International Drug Trafficking: Conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea din 14 septembrie 2009 a dispus, printre altele, menținerea stării de arest preventiv a inculpatului apelant S.T., temeiul legal fiind dispozițiile art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (1) și (3) din același cod.
Pentru a pronunța încheierea, instanța de apel, sesizată cu apelurile formulate, printre alții, de inculpatul S.T. împotriva sentinței penale nr. 628/F din 5 iunie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, a constatat că respectivul inculpat a fost arestat preventiv la 30 ianuarie 2008m temeiurile legale fiind dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., raportat la art. 143 din același cod, el fiind trimis în judecată pentru instigare la infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc [art. 25 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.] și în condițiile circumstanței atenuante prev. de art. 75 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc [prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a) și a art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000], pentru finanțare a traficului ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc [art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a) C. pen., a art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000], precum și pentru infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 30/2003) faptele fiind săvârșite în concurs real, în condițiile dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen.
Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, a constatat că nu au intervenit elemente sau temeiuri care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul nu ar fi comis faptele, în cauză subzistând, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Împotriva încheierii, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cale de atac motivată pe nelegalitatea și netemeinicia dispunerii menținerii măsurii arestării sale preventive.
Recursul nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reține că în cauză s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului de către instanța competentă în fond (sentința penală nr. 628/F din 5 iunie 2009 a Tribunalului București, secția I penală), S.T. fiind condamnat la pedeapsa rezultantă de 25 de ani închisoare, și la acest moment subzistând condițiile impuse de dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele infracționale fiind mai mare de 4 ani închisoare, inculpatul prezentând pericol pentru ordinea publică, acesta deducându-se, pe lângă natura, împrejurările comiterii presupuselor fapte, și din perioada de timp în care acestea s-au derulat (anii 2003-2005), pe teritoriile și a altor state decât România, în dosar existând și probe că inculpatul a continuat să reorganizeze rețeaua infracțională și după momentul arestării sale preventive.
Ca atare, încheierea recurată fiind legală și temeinică, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
Conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.T. împotriva încheierii din 14 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 17531/3/2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 25 septembrie 2009.