Standing of non-attorney mandatary to challenge prosecutor's non-prosecution resolution under Article 278 CPP based on general mandate
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) Criminal Section admitted the appeals filed by a non-governmental organization acting as a mandated representative and a limited liability company, quashed the lower court's sentence, and remanded the case for retrial. The dispute concerned the admissibility of a criminal complaint under Article 278 of the Code of Criminal Procedure, challenging a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings against a bailiff and a prosecutor for procedural violations and offenses including abuse of office and abuse of power. The Court of Appeal had previously rejected the complaint as inadmissible, ruling that the NGO lacked the specific legal standing to file such a procedural challenge because its mandate was deemed general rather than specific, and not in authentic form. The ICCJ found the appeals well-founded, determining that the appellate court incorrectly applied the rules regarding judicial representation and the nature of the mandate, thereby violating procedural principles. The decisive legal basis involved the interpretation of civil mandate requirements (Articles 1536 of the Civil Code and Article 68 of the Civil Procedure Code) in conjunction with criminal procedural standing (Articles 67, 174, and 278 of the Code of Criminal Procedure), establishing that the representation was valid for the purpose of the appeal despite the lower court's stricter requirements.
Legislator headnote
AI generatedart. 264 C. pen, art. 289 C. pen, art. 246 C. pen, art. 2481 C. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 174 C. proc. pen; Standing of non-attorney mandatary to challenge prosecutor's non-prosecution resolution under Article 278 CPP based on general mandate: The dispute concerned the admissibility of a criminal complaint under Article 278 of the Code of Criminal Procedure, challenging a prosecutor's decision not to initiate criminal proceedings against a bailiff and a prosecutor for procedural violations and offenses including abuse of office and abuse of power. The Court of Appeal had previously rejected the complaint as inadmissible, ruling that the NGO lacked the specific legal standing to file such a procedural challenge because its mandate was deemed general rather than specific, and not in authentic form. The ICCJ found the appeals well-founded, determining that the appellate court incorrectly applied the rules regarding judicial representation and the nature of the mandate, thereby violating procedural principles. The decisive legal basis involved the interpretation of civil mandate requirements (Articles 1536 of the Civil Code and Article 68 of the Civil Procedure Code) in conjunction with criminal procedural standing (Articles 67, 174, and 278 of the Code of Criminal Procedure), establishing that the representation was valid for the purpose of the appeal despite the lower court's stricter requirements.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive as the procedural basis for admitting the recourses and quashing the lower court's sentence regarding the challenge to the prosecutor's resolution.
Full text
Asupra recursului penal de față:
La 28 octombrie 2008, O.C.E.P.C.E.C. în calitate de mandatară a SC D.S. SRL a formulat plângere împotriva rezoluțiilor pronunțate în dosarul nr. 358/P/2008 și nr. 1687/II-2/2008.
Din actele depuse la dosar s-a constatat că, la 3 martie 2008, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost înregistrată plângerea formulată de SC D.S. SRL, prin mandatar, prin care se solicită efectuarea de cercetări față de comisarul M.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., art. 246, art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. și instigare la aceste infracțiuni, întrucât nu a respectat dispozițiile procedurale, privind dispunerea și efectuarea unei expertize contabile în dosarul nr. 203/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, aspect care a dus la prejudicierea intereselor SC D.S. SRL.
Prin rezoluția din 24 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 358/P/2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul M.F. și inspectorul pr. G.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., art. 246 C. pen., art. 2481 C. pen., art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. și instigare la aceste infracțiuni, prevăzută de at.25 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 246 C. pen., art. 2481 C. pen. și art. 264, art. 289 C. pen.
Prin rezoluția din 17 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 1687/II-2/2/2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a dispus, respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petenta O.C.E.P.C.E.C., mandatară a SC D.S. SRL împotriva soluției dispuse în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 358/P/2008, prin rezoluția din 24 septembrie 2008 și menținerea soluției de neîncepere a urmăririi penale, adoptată în dosarul nr. 358/P/2008 față de inspectorul pr. G.G. și comisarul M.F.
Împotriva acestor soluții a formulat plângere, întemeiată pe art. 278 C. proc. pen., O.C.E.P.C.E.C. în calitate de mandatară a SC D.S. SRL.
Începând cu termenul din 19 noiembrie 2008 între instanță și O.C.E.P.C.E.C. s-au purtat discuții cu privire la natura mandatului deținut de O.C.E.P.C.E.C. pentru a se stabili existența calității acesteia pentru a formula acțiunea de față, în numele SC D.S. SRL.
În urma discuțiilor purtate și a actelor depuse de părți, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin sentința penală nr. 18 din 28 ianuarie 2009, a ajuns la concluzia că plângerea a fost formulată de o persoană fără calitate și a respins, plângerea formulată de O.C.E.P.C.E.C. în calitate de mandatară a SC D.S. SRL împotriva rezoluției nr. 358/P/2008 din 22 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ca inadmisibilă.
Pentru a da această soluție, s-a reținut că în conformitate cu art. 174 C. proc. pen., „în cursul judecății învinuitul și inculpatul, precum și celelalte părți pot fi reprezentați, cu excepția cazurilor în care prezența învinuitului sau inculpatului este obligatorie”.
Conform art. 67 C. proc. pen., „părțile pot exercita drepturile procedurale personal sau prin mandatar”, iar conform art. 68 C. proc. civ., „procura pentru exercitarea dreptului de chemare în judecată sau reprezentare în judecată, trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată”.
Reprezentarea judiciară convențională, când nu se realizează prin intermediul unui avocat, se constată printr-un act scris, care se numește procură și în care se enumeră actele juridice ce urmează să îndeplinească mandatarul în numele mandantului, fiindu-i aplicabile dispozițiile ce reglementează contractul de mandat.
Conform art. 1536 C. civ., mandatul conceput în termeni generali nu este valabil, decât pentru actele de administrare, pentru cele de dispoziție, cerându-se un mandat special.
Mandatul special este acela care se dă pentru o singură operație juridică și când se indică natura acesteia.
În baza unei procuri speciale, O.C.E.P.C.E.C. nu are calitatea de reprezentant pentru exercitarea actelor de dispoziție, așa cum este formularea unei plângeri întemeiată pe art. 2781 C. proc. pen.
În cauză a fost depus contractul de mandat încheiat la 10 iulie 2007, care, pe lângă faptul că este general și nu unul special, nu este nici, făcut, în formă autentică.
A mai fost depus un contract de mandat încheiat la notariat la 17 octombrie 2008, doar care este general, întrucât mandatara este împuternicită să depună înscrisuri, în dosarele civile și penale, să pornească, să susțină și să retragă orice acțiune civilă în justiție.
După ce instanța a pus în vedere petentei să depună un mandat special, a fost depus un contract de mandat intitulat special, dar care este redactat tot în termeni generali, mandatara fiind împuternicită să susțină și să retragă orice acțiune în justiție … etc.
Acest contract cuprinde și următoarea mențiune: „De asemenea, în baza prezentului contract de mandat, ONG-ul O.C.E.P.C.E.C., va putea să depună, înscrisuri în numele nostru, în raport cu cauzele din dosarele civile și penale, raportate la litigiile pe care le avem cu instituții ale statului român, cu referire specială, la dosarul nr. 6583/2/208 versus domnilor M.F. și G.G., aflat pe rolul Curții de Apel București”.
Ca atare, nici acest din urmă contract de mandat nu permite formularea unei plângeri întemeiate pe art. 2781 C. proc. pen., singura dispoziție a contractului fiind referitoare la depunerea de înscrisuri în această cauză.
Ca atare, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin sentința penală nr. 18 din 28 ianuarie 2009, a respins, ca inadmisibilă, plângerea, susținând că ar fi introdusă de o persoană fără calitate.
Împotriva acestei din urmă sentințe, în termen legal, au declarat recursuri O.C.E.P.C.E.C. în calitate de mandatară a SC D.S. SRL și petiționara SC D.S. SRL, în esență, ambele recurente, criticând, respingerea acțiunii, ca inadmisibilă, solicitând, casarea acesteia și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare.
S-a motivat că, prin invocarea excepției de inadmisibilitate, care a constatat că plângerea întemeiată pe art. 2781 C. proc. pen., a fost formulată de o persoană fără calitate, raportată la contractele de mandat depuse de recurențe, instanța a încălcat principiul contradictorialității prevăzut în tratatele de procedură civilă și în literatura de specialitate, inclusiv, în art. 85 și urm. C. proc. civ.
Printr-un al doilea motiv de recurs s-a arătat că același contract de mandat al O.C.E.P.C.E.C. sub nr. 3263 din 17 octombrie 2008 și depus la dosar, despre care instanța a constatat că nu este valabil, ca fiind general, a fost considerat legal, la o instanță superioară în grad acesteia, cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un alt dosar, cu nr. 8766/2/2007, precum și în alte dosare.
În sfârșit, a fost criticată hotărârea și pentru faptul că nu s-a ținut seama nici de un al doilea contract de mandat special notarial din 9 ianuarie 2009, aflat și acesta la dosarul cauzei.
Recursurile sunt fondate.
Într-adevăr, în cauză, ca și în alte dosare similare este îndeplinită condiția existenței mandatului judiciar valabil, precum și cea a calității O.C.E.P.C.E.C., încât, Curtea va trebui să privească recursurile de față a fondate și să le admită, ca atare, casând sentința atacată și trimițând cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de recurenta O.C.E.P.C.E.C. în calitate de mandatară a SC D.S. SRL și de petiționara SC D.S. SRL împotriva sentinței penale nr. 18 din 28 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2009.