Attempted appeal against final decision on execution of criminal judgment as bar to further ordinary appeals
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the further appeal filed by the litigant against the Court of Appeal’s decision, thereby leaving the lower courts' rulings in force and ordering the appellant to pay 300 lei in judicial costs. The dispute arose from a criminal execution procedure where the litigant attempted to challenge the legality of prior final criminal judgments through a motion for objection to execution (*contestație la executare*), which was initially rejected by the first instance as inadmissible and subsequently affirmed by the Court of Appeal, which determined that the ordinary right of appeal had been exhausted. The decisive legal basis for the final dismissal was Article 385(1)(f) of the Code of Criminal Procedure, which establishes that the only ordinary appeal route against decisions on the execution of criminal judgments is the appeal (*recurs*), and since this sole remedy had already been utilized, a subsequent appeal against a final decision is procedurally barred, leading to the rejection under Article 38515(1)(a).
Legislator headnote
AI generatedart. 461 C. proc. pen, art. 3851 alin. (1) lit. f) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Attempted appeal against final decision on execution of criminal judgment as bar to further ordinary appeals: Potrivit art. 3851 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. calea de atac împotriva sentințelor pronunțate în materia executării hotărârilor penale este recursul și cum această unică cale ordinară de atac a fost deja epuizată ca urmare a exercitării acesteia de către contestator, un nou recurs formulat în cauză împotriva unei hotărâri rămasă definitivă este inadmisibil.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 644 din 30 octombrie 2008 Judecătoria sector 3 București a respins contestația la executare formulată de către petentul-contestator L.I. ca inadmisibilă constatând, că petentul critică în cuprinsul cererii sale aspecte ținând de nelegalitatea unor sentințe penale, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 460-464 C. proc. pen., prin contestație la executare nefiind posibil a se schimba sau modifica soluția pronunțată de instanță care a căpătat autoritate de lucru judecat.
Împotriva sentinței penale a declarat recurs contestatorul iar prin decizia penală nr. 21/R din 8 ianuarie 2009 Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondat recursul reținând că în mod corect prima instanță a respins contestația formulată de petent ca inadmisibilă, nefiind incidente niciunul dintre cazurile prevăzute expres de dispozițiile art. 461 C. proc. pen.
Petiționarul a declarat din nou recurs împotriva deciziilor pronunțate de Tribunal, iar Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 240 din 13 februarie 2009 a respins ca inadmisibil recursul constatând că singura cale de atac care putea fi exercitată împotriva hotărârii pronunțată de prima instanță, respectiv Judecătoria sector 3 București, era recursul care a fost deja epuizat, astfel că un nou recurs împotriva unei hotărâri definitive nu este admisibil.
Nemulțumit de soluțiile pronunțate de instanțe, petentul contestator a declarat un nou recurs împotriva deciziei curții de apel pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reiterând susținerile formulate în contestația la executare.
Recursul declarat de contestator este inadmisibil.
Potrivit art. 3851 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. calea de atac împotriva sentințelor pronunțate în materia executării hotărârilor penale este recursul și cum această unică cale ordinară de atac a fost deja epuizată ca urmare a exercitării acesteia de către contestator, un nou recurs formulat în cauză împotriva unei hotărâri rămasă definitivă este inadmisibil.
Așa fiind, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Înalta Curte va respinge ca atare recursul contestatorului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul L.I. împotriva deciziei penale nr. 240 din 13 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 aprilie 2009.