Recognition of ethnic displacement benefits for children born during parents' forced refuge
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the pension authority, upholding the lower court’s order that mandated the agency to recognize the claimant as a beneficiary of Government Emergency Ordinance no. 105/1999. The dispute concerned the claimant's entitlement to compensation for ethnic-based displacement, where the appellant argued that the claimant could not have been "stranded" or displaced as a minor at the time of the parents' forced removal from their domicile in 1943. The Supreme Court determined that the concept of "stranded" encompasses that of "refugee" under the applicable implementation norms and cited the civil law principle that a child's rights are recognized from the moment of conception to justify that the claimant acquired the same legal status as the parents, thereby validating the benefits of Law no. 189/2000.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Recognition of ethnic displacement benefits for children born during parents' forced refuge: Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, cei care au fost strămutați pentru motive etnice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 15 mai 2002, reclamantul M.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor - Comisia Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii acesteia, nr. 1011 din 16 aprilie 2002 și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999.
În motivarea cererii sale, reclamantul a susținut că s-a născut în perioada în care părinții săi au fost strămutați din localitatea de domiciliu și ca atare, a dobândit același statut juridic cu aceștia.
Prin sentința civilă nr. 354 din 17 iunie 2002, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea și a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999.
Instanța a reținut că situația de refugiat nu conferă persoanei în cauză, decât un drept de ședere legală și temporară pe teritoriul statului care i-a acordat acest statut, iar copiii născuți în timpul refugiului, nu pot avea decât statutul juridic al părinților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, considerând că instanța de fond a dat o greșită interpretare dispozițiilor Legii nr. 189/2000, strămutarea în altă localitate, decât cea de domiciliu, presupunând ca persoana să fi existat la data strămutării, ori reclamantul nefiind născută, nu avea domiciliu de unde să fi fost strămutată.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, cei care au fost strămutați pentru motive etnice.
Noțiunea de strămutat o include și pe cea de refugiat, conform art. 2 din Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamantul s-a născut la 18 octombrie 1943, în comuna Sîmlacu Mare, localitate în care s-au refugiat părinții săi, ca urmare a ocupării Ardealului de Nord, suferind împreună cu aceștia privațiunile datorate pe motive etnice.
Astfel fiind, cum drepturile copilului sunt recunoscute din momentul concepției, dacă se naște viu (Decretul nr. 31/1954, art. 7), soluția instanței de fond urmează a fi apreciată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 354/CA/2002 – P din 17 iunie 2002, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2003.