Constitutional challenge to government decree: procedural suspension pending constitutional review of underlying norms

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 12 februarie 2002, sub nr. 278, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamanta A.N.C.E.R. a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României, să se constate abrogarea H.G. nr. 1113/2001, obligarea de a-i recunoaște dreptul de a acorda vize consultative scrise și motivate, la elaborarea de acte normative, obligarea pârâtului să prezinte scuze publice prin presă și televiziune, pentru încălcarea drepturilor, precum și plata daunelor.

În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamantă că actul atacat afectează grav desfășurarea normală a activității economice a agenților economici, pe care A.N.C.E.R. îi reprezintă în baza statutului legal al asociației patronale.

La termenul din 22 februarie 2002, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare, în sensul anulării H.G. nr. 1113/2001, și nu al abrogării, la pct. 3 susținând că va referi numai la pct. 2 al cererii inițiale.

În ședința publică din 27 februarie 2002, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 56/2000, privind reglementarea depozitătii cerealelor și semințelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit, precum și constituirea fondului de garantare pentru certificatul de depozit, a O.U.G. nr. 109/2000, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 56/2000, a Legii nr. 39/1991, pentru aprobarea O.G. nr. 56/2000, a Legii nr. 657/2001, privind aprobarea O.U.G. nr. 109/2000, acte normative ce încalcă art. 134 pct. 2 lit. a) din Constituție.

În ședința publică din 27 februarie 2002, pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei de interes și excepția inadmisibilității acțiunii, iar la 21 martie 2002 s-a admis, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin încheierea din 11 aprilie 2002, a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes și a inadmisibilității acțiunii, a admis cererea de rectificare a încheierii din 21 martie 2002, în sensul completării motivării respingerii cererii de suspendare ,cu mențiunea existenței unor decizii anterioare ale Curții Constituționale.

A admis cererea de suspendare a cauzei reiterate de reclamantă, constatând că, în concret, în raport cu ordonanțele guvernului și legile de aprobare, nu s-au pronunțat decizii în speță, anterior, de Curtea Constituțională.

A dispus suspendarea cauzei, în baza art. 23 pct. 5 din Legea nr. 47/1992, modificată și a înaintat dosarul Curții Constituționale, pentru a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate, invocată de reclamantă.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut în legătură cu excepția de inadmisibilitate a acțiunii, că hotărârea atacată nu are caracterul unui act administrativ de gestiune, pentru a fi exceptat de la controlul instanței de contencios administrativ, în baza art. 2 lit. d) din Legea nr. 29/1990, iar cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate de reclamantă, s-a reținut că acestea vizează aspecte de legalitate, și nu de neconstituționalitate.

Împotriva încheierii pronunțate în ședința publică din 11 aprilie 2002, a declarat recurs intervenientul Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

În susținerea recursului, recurenta a precizat că în legătură cu actele normative asupra cărora intimata a invocat excepția de neconstituționalitate, aceasta nu s-a adresat Guvernului și nici instanței, pentru a solicita modificarea lor.

Pe fond, recurenta a susținut că acestea au fost adoptate cu respectarea prevederilor constituționale, mai mult ele au fost discutate și analizate de către Comisiile de Agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților și aprobate de plenul acestora.

Recursul este nefondat.

Din verificarea actelor dosarului, Curtea urmează să constate că instanța de fond s-a limitat exclusiv la verificarea condițiilor de admisibilitate a posibilității ridicării excepției și sesizării Curții Constituționale, potrivit Legii nr. 47/1992.

Legea organică a Curții Constituționale dă dreptul instanței care este învestită cu soluționarea litigiului pe fond și din care se invocă o excepție de neconstituționalitate, să verifice dacă Curtea Constituțională nu s-a pronunțat în această materie și dacă textele invocate ca fiind neconstituționale, sunt legate de soluționarea litigiului.

În virtutea acestor considerente teoretice Curtea de Apel a dispus înaintarea dosarului, în vederea soluționării excepției cu opinia sa de respingere.

În legătură cu criticile formulate în recurs, Curtea Supremă de Justiție urmează să rețină că încheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.

În condițiile în care s-a susținut ilegalitatea actului atacat, H.G. nr. 1113/2001, și cum acesta sub aspect teoretic, este un act derivat față de actele normative primare (Constituția, ordonanța de urgență a guvernului și legea), implicit se analizează și actele, în baza și aplicarea cărora s-a emis.

În măsura în care actele ar fi neconstituționale, pe cale de consecință, și hotărârea de guvern ar fi ilegală și invers, astfel că opinia Curții Constituționale condiționează soluția în contencios.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, împotriva încheierii din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2003.