Influence peddling for urgent identity documents: criminal liability, sentencing proportionality, and restitution of illicit gains under Law 78/2000

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 47/P/2003 din data de 28 ianuarie 2005 al Parchetului Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, au fost trimiși în judecată inculpații:

B.P., pentru trafic de influență prevăzută art. 257 C. pen. raportat la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

P.L.A., pentru complicitate la trafic de influență, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. raportat la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în cauză reținându-se următoarele:

Prin rezoluția din 2 decembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpații B.P. și P.L.A. în favoarea Parchetului Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea. Rezoluția s-a întemeiat pe dispozițiile art. 42 și art. 43 C. proc. pen. raportat la art. 13 din O.U.G. 42/2002, modificată prin Legea nr. 161/2003, reținându-se că, în perioada octombrie-decembrie 2003, inculpatul B.P. a pretins și primit de la mai multe persoane, sume în lei și valută, pretinzând că, prin relațiile pe care le are la S.E.I.P. Satu Mare, le poate obține acestora, în regim de urgență, pașapoarte și cărți de identitate, activitate în care a fost ajutat și de inculpata P.L.A. S-a stabilit că inculpatul B.P. Ie-a dat diferite produse din carne ofițerilor de poliție N.V., șeful S.E.I.P. Satu Mare și G.V., șeful Biroului Județean de Evidența Populației Satu Mare.

Inculpatul B.P. a fost reprezentantul A.B., asociație care a desfășurat, în perioada 1990-2001 activitate de producție de carne și produse din carne. În perioada respectivă, inculpatul B.P. a cunoscut mai mulți lucrători din cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor din județul Satu Mare. Până în anul 2001, prin intermediul abatorului închiriat de la F., în localitatea Ardud, inculpatul B.P. a livrat diferite cantități de carne și produse din carne pentru unitățile Inspectoratului Poliției de Frontieră Satu Mare. Datorită unor disfuncționalități, legate de întârzieri la decontarea facturilor, s-a ajuns în anul 2001 la o valoare neîncasată de circa 1,1 miliarde lei. Acest fapt, conjugat cu condițiile economice neprielnice afacerii desfășurate de inculpatul B.P., a condus la falimentarea activității A.B. Având în vedere faptul că în afacere era angrenată și soția lui, și că la vremea respectivă nu avea alte surse de venit, B.P. a început să profite de relațiile bune pe care le avea cu funcționari din structurile locale ale Ministerului Administrației și Internelor. Astfel, în scopul realizării unor venituri, inculpatul B.P. a început traficarea influenței pe care o avea, ori lăsa să se înțeleagă că o avea, pe lângă acești funcționari. în acest fel, traficul de influență a constituit pentru inculpatul B.P. modul de viață și de obținere a veniturilor necesare traiului zilnic pentru el și familia sa.

În acest context, încă din anul 2002, inculpatul B.P. a început să intervină la funcționarii din conducerea Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanei Satu Mare în scopul de a facilita emiterea actelor de identitate sau pașapoartelor pentru diferite persoane. Ulterior, așa cum rezultă și din declarația inculpatului B.P., a făcut acest lucru contra unor sume de bani. Așa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului B.P., și din declarațiile unor martori audiați în cauză, era de notorietate influența pe care inculpatul B.P. o avea, sau lăsa să se înțeleagă că o avea, pe lângă lucrătorii din conducerea Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei Satu Mare. Chiar și N.V., fost șef al Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei Satu Mare, recunoaște în declarația sa că inculpatul B.P. era prezent frecvent la sediul Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanei Satu Mare. În cercul funcționarilor pe care inculpatul B.P. îi cunoștea, și față de care avea sau lăsa să se creadă că are influentă, mai erau lucrători din cadrul Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanei Satu Mare, polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare ori lucrători ai poliției de frontieră.

Numitul P.V.I. a fost cercetat de lucrători ai poliției de frontieră din Cărei sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni legate de punerea în circulație a unui autoturism cu numere false de înmatriculare. Pentru obținerea unei soluții favorabile în dosarul penal, P.V.I. a apelat la inculpatul B.P. care, lăsând să se creadă că are influență pe lângă lucrătorii poliției de frontieră, i-a promis sprijin lui P.V.I. în obținerea unei soluții favorabile. Inculpatul B.P. a pretins în schimb suma de 500 dolari SUA de la P.V.I., din care a primit suma de 100 dolari SUA, urmând ca restul sumei să se dea la obținerea soluției favorabile lui P.V.I. În sensul celor descrise, B.P. l-a însoțit pe P.I.V. la poliția de frontieră și Parchetul de pe lângă Judecătoria Cărei și a contactat polițiști din cadrul Inspectoratului Poliției de Frontieră Satu Mare. Așa cum rezultă din declarația martorului N.L., lucrător al Biroului Cercetări penale din cadrul I.J.P.F. Satu Mare și din procesele verbale privind redarea convorbirilor telefonice ale inculpatului B.P., acesta l-a contactat pe N.L. și a făcut demersurile necesare pentru realizarea promisiunii față de P.V.I. Prin procesul verbal din 8 decembrie 2003 se reține că, la data de 05 octombrie 2003, ora 17.06, între B.P. și P.V.I. a avut loc următoarea discuție: B.P. - "No, nu-i bai că iau eu legătura cu el"; P.V. - "Da vezi, fă ceva că dacă am probleme eu spun că ți-am dat ție bani să-mi rezolvi, și ți-am dat bani, și mi-ai făcut o ... și 'tu". B.P. - "Mă ... 'l Bine?"; P.V: "Păi așa a fost, măi ...".

În cursul lunii octombrie 2003, martorul C.G., care era conducătorul unui grup de 16 persoane din Galați, l-a cunoscut pe inculpatul B.P. prin intermediul martorului P.(C.)M.G. În discuția avută cu C.G., inculpatul B.P. a susținut că are influență pe lângă lucrătorii poliției de frontieră din Punctul de trecere a frontierei Petea și îi va facilita acesteia trecerea spre Ungaria împreună cu grupul de 16 persoane. în schimbul traficării influenței sale, inculpatul B.P. a pretins și primit de la C.G. suma de 300 Euro, 150 dolari SUA și 3,5 milioane lei. Pentru a facilita trecerea microbuzului prin punctul de trecere a frontierei, inculpatul B.P. l-a contactat pe agentul P.I. care lucrează în P.T.F. Petea. Din declarațiile martorilor P.M.G., C.G., P.I., cât și din declarația inculpatului B.P., precum și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, rezultă că inculpatul B.P. a traficat influența pe care a susținut că o are pe lângă polițiștii de frontieră dar, pentru că nu a reușit să asigure trecerea microbuzului spre Ungaria, a restituit suma de 300 Euro, 150 dolari SUA și 3,5 milioane lei martorului C.G.

În cursul lunii octombrie 2003, S.V. fost expulzat din Anglia, iar pentru trecerea frauduloasă a frontierei altor state i s-a întocmit dosar penal. În cercul de prieteni, acesta a aflat că inculpatul B.P. are influență pe lângă polițiștii de frontieră și procurori și poate să-l ajute. Cum îl cunoștea din vedere, S.V. l-a întâlnit pe inculpatul B.P. și l-a abordat în legătură cu dosarul lui aflat în cercetare la organele judiciare din Negrești Oaș. Cu acea ocazie, inculpatul B.P. a confirmat influența pe care o are pe lângă diferiți magistrați ori polițiști și i-a promis martorului că va interveni pe lângă aceștia în scopul obținerii unei soluții favorabile, susținând că îl cunoaște chiar pe procurorul care instrumenta cauza. Pentru traficarea influenței pe lângă polițiști și magistrați, inculpatul B.P. a pretins și primit de la S.V. suma de 300 Euro. Ulterior, cei doi au avut și discuții telefonice din care rezultă că inculpatul B.P. îi promite martorului S.V. rezolvarea problemelor lui judiciare. Cu toate acestea, în cauza privind pe S.V. a fost sesizată instanța de judecată. Martorul denunțător a solicitat restituirea sumei de 300 Euro.

În cursul lunii octombrie 2003, inculpatul B.P., lăsând să se înțeleagă că are influență pe lângă lucrătorii S.E.I.P. Satu Mare, a pretins și primit de la S.F. suma de 25000 Ft, echivalentul a 100 Euro. Pentru obținerea pașaportului în regim de urgență, la solicitarea inculpatului B.P., inculpata P.L. a completat o adeverință din care rezultă, în mod nereal, că S.F. era angajat al firmei G.B.T. din Ungaria.

În situațiile martorilor R.F., J.M., S.S., G.I. și C.T., inculpatul B.P. a pretins ori primit câte 100 Euro pentru a facilita obținerea unor pașapoarte în regim de urgență. în același sens, a pretins și primit de la P.V. suma de 50 Euro și bunuri în valoare de 500 mii lei. în cazul lui P.V., inculpatul B.P. a întocmit, în fals, o adeverință din care rezultă că acesta ar fi angajat al firmei G.B.T. din Ungaria. Prin intermediul lui C.D.D., numitul M.P.R. l-a cunoscut pe inculpatul B.P. care, lăsând să se înțeleagă că are influență la lucrătorii S.E.I.P. Satu Mare, a pretins și primit de la acesta bunuri în valoare de 500 mii lei pentru a interveni în vederea obținerii unui pașaport în regim preferențial. În cursul lunii noiembrie 2003, inculpatul B.P. a pretins și primit suma de 500 mii lei de la martorul C.C.V., urmând ca prin influența care a lăsat să se creadă că o are pe lângă ofițeri din cadrul Serviciului Circulație să obțină o programare în timp scurt la examenul pentru obținerea permisului de conducere.

Din perioada în care inculpatul B.P. a achiziționat animale pentru abatorul din Ardud, datorită problemelor financiare ale asociației, au rămas restanțe la plata furnizorilor de animale. În acest fel, C.T., C.G. și F.I. au rămas cu sume neîncasate de la inculpatul B.P. Pentru reglarea datoriilor și plata acestor restanțe, inculpatul B.P., la recomandarea celor trei creditori, a traficat influența pe care susținea că o are pe lângă funcționari din conducerea S.E.I.P. Satu Mare în scopul obținerii pașapoartelor în regim preferențial pentru diferite persoane recomandate de aceștia. în acest fel, sumele de bani ce "i se cuveneau" inculpatului B.P. pentru traficarea influenței erau încasate direct de cei trei și se compensau cu datoriile anterioare. Astfel, inculpatul B.P. a compensat suma de 200 Euro cu C.T. urmând ca, în virtutea influenței pe care o avea pe lângă lucrătorii din conducerea S.E.I.P. Satu Mare, să obțină pentru fratele acestuia și un prieten, două pașapoarte în regim preferențial. Pentru fiecare pașaport obținut în acest fel B.P. a pretins suma de 100 Euro. Cum suma a fost compensată cu C.G. din datoria veche, s-a compensat suma totală de 500 Euro. În procesul verbal de redare a discuției din data de 25 noiembrie 2005 ora 10:42 dintre inculpatul B.P. și C.G., acesta din urmă l-a întrebat pe inculpat dacă există posibilitatea de a obține un pașaport pe numele altei persoane. Martorul C.G. declară că, într-adevăr, o persoană al cărei nume nu-l poate preciza, a oferit 1000 Euro pentru a obține un astfel de pașaport. Inculpatul B.P. a pretins suma de 1250 Euro pentru a-și trafica influența în scopul obținerii unui pașaport în condițiile arătate. Din probele administrate rezultă că, datorită unor schimbări de ordin tehnic la Serviciul Evidența Populației, nu s-a obținut acel pașaport și, ca urmare, suma de bani pretinsă nu s-a primit.

Martorul D.A.E. a fost în cursul anului 2003 una din persoanele apropiate ale inculpatului B.P. Din declarația acestui martor rezultă că în cursul anilor 2002-2003 s-a aflat în relații foarte bune cu inculpatul B.P. și știa despre influența pe care acesta o avea pe lângă anumiți funcționari din cadrul S.E.I.P. Satu Mare, influență în virtutea căreia putea obține eliberarea unor acte de identitate ori pașapoarte în regim de urgență. Inculpatul B.P. a apelat și la martorul D.E., căreia i-a cerut să-i recomande persoane care solicită eliberarea unor acte în regim de urgență. Cu acea ocazie, martorul a aflat "tarifele" pe care le practica inculpatul B.P. pentru traficarea influenței pe care o avea pe lângă funcționari din cadrul S.E.I.P. Satu Mare, respectiv: "pentru un pașaport obținut în trei zile de la data depunerii de solicitant -150 Euro, iar pentru un pașaport primit în aceeași zi în care documentația a fost depusă prețul era de 200 Euro. Cărțile de identitate se intermediau pentru 50 Euro, urmând a fi eliberate la 3 zile de la data depunerii". Martorul nu poate preciza numele persoanelor pentru care a intervenit la inculpatul B.P., dar apreciază că, în cursul anului 2003, inculpatul a pretins și primit diferite sume, de la circa 20 persoane recomandate de ea, și că suma totală pretinsă și primită de inculpatul B.P. a fost de 3000 Euro. Susținerile martorului se coroborează cu celelalte probe și, mai ales, cu procesele verbale privind redarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul B.P.

În luna noiembrie 2003, în virtutea influenței pe care inculpatul B.P. o avea pe lângă lucrătorii S.E.I.P Satu Mare a pretins de la T.V. suma de 300 Euro pentru a interveni pe lângă funcționarii S.I.E.P Satu Mare în vederea îndeplinirii formalităților de stabilire a domiciliului în Satu Mare și obținere a documentelor de identitate necesare. Din declarațiile inculpatului B.P., a martorului P.M.G. și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că suma de bani s-a pretins, dar inculpatul B.P. nu a reușit să rezolve solicitarea lui T.V. și nu a primit suma pretinsă.

În luna noiembrie 2003, inculpatul B.P. a pretins și primit de la martorul T.G. suma de 50 Euro cu scopul de a obține eliberarea unui pașaport într-un termen mai scurt. Din procesul verbal de redare a convorbirii telefonice purtate de B.P. la data de 06 noiembrie 2003 ora 11:01, rezultă că inculpatul pretinde 100 Euro, de la o persoană pe nume I., lăsând să se înțeleagă că are influență la S.E.I.P. Satu Mare și poate facilita depunerea actelor și eliberarea pașapoartelor în termen de o săptămână: l.: "Și dacă dau o sută de Euro, pe amândouă? ... că pentru săptămâna viitoare ... "B.: "Bine! O facem, sigur"'. La scurt timp, inculpatul B. l-a contactat pe G.V., care era la conducerea S.E.I.P. Satu Mare și i-a cerut sprijin în realizarea promisiunilor pe care Ie-a făcut față de I. Deoarece numita "I." nu a fost identificată s-a dispus disjungerea cauzei față de acesta și trimiterea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru identificarea persoanei și efectuarea de cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 6/1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Inculpatul B.P. recunoaște că, în cursul anului 2002, a pretins și a primit suma de 300 Euro de la S.I. cu scopul de a îndeplini toate formalitățile de stabilire a domiciliului acestuia chiar la domiciliul inculpatului. Astfel că, prin influența ce inculpatul B.P. o avea la S.E.I.P. Satu Mare, numitul S.I. urma să obțină actele de identitate și pașaportul pe noua adresă. S.I. nu a fost identificat deoarece nu se cunoaște domiciliul real al acestuia.

La data de 28 noiembrie 2003, inculpatul B.P. a pretins și primit suma de 100 Euro de la F.P., lăsând să se înțeleagă că are influență pe lângă șeful S.E.I.P. Satu Mare și poate obține eliberarea unui pașaport în doar 7 zile. La data de 02 decembrie 2003, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare au organizat prinderea în flagrant a inculpatului B.P. în timp ce primea de la F.I. suma de 100 Euro.

Pentru a-și asigura o relație bună cu funcționarii din conducerea S.E.I.P. Satu Mare, o relație imperios necesară în continuarea activității infracționale, inculpatul B.P. Ie-a dat învinuiților N.V., G.V. și B.G. diferite produse, mai ales carne și produse din carne. Astfel, așa cum rezultă și din declarațiile învinuiților coroborate cu alte probe administrate, înv. N.V. a primit de la inculpatul B.P. diferite produse din carne în valoare de 20.000.000 lei, după ce, în calitate de șef al S.E.I.P. Satu Mare, a aprobat eliberarea unor pașapoarte în regim preferențial unor persoane prezentate de inculpatul B.P. Totodată, G.V., șeful Biroului Județean de Evidența Populației și adjunct delegat al șefului S.E.I.P. Satu Mare a primit de la inculpatul B.P. diferite produse din carne, mai ales unele delicatese din carne de vânat, în valoare de 5.000.000 lei pentru aprobările pe care Ie-a dat diferitelor persoane prezentate de inculpatul B.P. ori după furnizarea unor date acestuia cu privire la interdicții aplicate unor persoane. Având în vedere valoarea produselor primite de cei doi și conținutul concret al primirii de foloase necuvenite, organul de urmărire penală a apreciat că faptele celor doi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative.

B.G. a primit de la inculpatul B.P. carne și produse din carne dar aceasta nu a îndeplinit acte în virtutea funcției sale, și la care să fi fost obligată în temeiul sarcinilor de serviciu. În finalul cercetărilor, s-a dispus scoaterea acesteia de sub urmărire penală.

Față de M.I. s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 6/1 din Legea nr. 78/2000, existând indicii cu privire la faptul că acesta a cumpărat influența inculpatului B.P. Din probele administrate nu s-a putut face dovada că M.I. a dat ori a promis sume de bani sau alte bunuri inculpatului B.P., astfel că față de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală.

Prima instanță a constatat că situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost confirmată în urma administrării probelor cu ocazia cercetării judecătorești, inculpații recunoscând integral sau parțial faptele săvârșite, recunoașteri care se coroborează cu celelalte probe administrate și, în drept, a reținut că:

- fapta inculpatului B.P. care, în mod repetat, în cursul anilor 2002 - 2003, a pretins de la mai multe persoane sumele de 2900 Euro, 650 dolari SUA, 25000 Ft. și 4,5 milioane lei, din care a primit 1550 Euro, 250 dolari SUA și 4,5 milioane lei, lăsând să se înțeleagă că are influență ori prevalându-se de influență pe lângă magistrați sau funcționari din cadrul structurilor Ministerului Administrație și Internelor, pentru a-i determina să facă sau să nu facă anumite acte ce intrau în atribuțiunile de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, faptă prevăzută de art. 257 C. pen., cu referire la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- fapta inculpatei P.L.A. care, cu intenție, l-a ajutat pe inculpatul B.P. în activitatea infracțională și i-a facilitat acestuia obținerea, contra unor sume de buni, a unor documente ori pașapoarte înainte de termen, întrunește elementele constitutive ale complicității la trafic de influență, faptă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen., cu referire la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin sentința penală nr. 319 din 20 iunie 2007, Tribunalul Satu Mare, secția penală, a dispus următoarele:

- a condamnat inculpatul B.P. la 1 an închisoare pentru trafic de influență prevăzut de art. 257 C. pen., raportat la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 C. pen.

- a condamnat inculpata P.L.A. la 6 luni închisoare pentru complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen., raportat la art. 1 lit. g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 C. pen.

Pentru ambii inculpați, în temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și, respectiv, de 2 ani și 6 luni.

S-a dedus din pedeapsă, pentru ambii inculpați, durata reținerii de 24 de ore.

În baza art. 257 alin. (2) C. pen., raportat la art. 256 alin. (2) C. pen., a dispus confiscarea următoarele sume de la inculpatul B.P.: 100 de dolari, 300 de Euro, 25.000 forinți, 500 Euro, 50 Euro și 100 Euro.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței au declarat apel D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu Mare, și inculpații.

În apel, procurorul a criticat sentința sub următoarele aspecte:

- nelegal nu a fost restituită martorului S.V. suma de 300 Euro, fiind ignorate dispozițiile art. 6/1 alin. (4) din Legea nr. 78/2000;

- instanța a individualizat greșit pedepsele aplicate inculpaților sub ambele aspecte: cuantum și modalitate de executare.

Inculpații au susținut ca motive de apel:

- inculpatul B.P. - în principal, nulitatea sentinței ca urmare a soluționării cauzei în complet nelegal constituit, iar în subsidiar, achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. deoarece doar a înțeles să ajute diverse persoane să obțină anumite acte;

- inculpata P.L. - achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece l-a ajutat pe inculpatul B.P., ca intermediar, fără a cunoaște că acesta a obținut foloase bănești.

Prin decizia penală nr. 10/A din 26 februarie 2008, Curtea de Apel Oradea, secția penală, a respins ca nefondate apelurile inculpaților, a admis apelul declarat de procuror, a desființat sentința numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului B.P. și măsura confiscării sumelor de bani.

A majorat de la 1 an închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului B.P., dispunând executarea acesteia prin privare de libertate.

De asemenea, instanța de apel a dispus restituirea sumei de 300 Euro către martorul S.V., precum și obligarea inculpatului la plata către stat a celorlalte sume de bani, alternativ, în valută sau prin echivalent în lei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

împotriva deciziei inculpații au declarat prezentele recursuri.

Inculpații, cu acordul lor, au fost ascultați de instanța de fond și de instanța de apel (fil.133-134,135, respectiv, fil. 38-39, 80-81 și 78-79).

În fața instanței de recurs, inculpatul Berinde Petru, asistat de apărător ales, a declarat că înțelege să se prevaleze de „dreptul la tăcere".

Inculpata P.L.A. nu s-a prezentat la judecarea recursului. Deși a transmis prin fax o cerere de amânare a cauzei pentru termenul din 29 mai 2008 (fil.9-10), în vederea angajării unui apărător, aceasta nu s-a prezentat la termenele următoare și nici nu și-a angajat apărător, asistența juridică fiind asigurată de apărător desemnat din oficiu.

Asupra recursului declarat de inculpatul B.P. (fil. 23-28):

Inculpatul a criticat hotărârile atacate pentru următoarele motive:

- instanța de fond nu a fost compusă potrivit legii (caz de casare invocat art. 385/9 pct. 3 C. proc. pen.);

S-a susținut că la termenele din 12 septembrie 2005, 26 septembrie 2005, 3 octombrie 2005 și 17 octombrie 2005 completul a fost compus din 2 judecători, în loc de un singur judecător.

Critica nu este întemeiată.

Compunerea nelegală a completului la unele termene de judecată nu atrage nulitatea sentinței (care a fost adoptată de un complet legal constituit).

La termenele din 12 septembrie 2005, 26 septembrie 2005, 3 octombrie 2005, judecarea cauzei a fost amânată din diverse motive, la 26 septembrie 2005 fiind dispusă doar efectuarea unor referate de evaluare de către S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Satu Mare. La termenul din 17 octombrie 2005, completul a fost legal constituit (fil. 136).

Curtea de Apel Oradea, în cursul judecării apelului, a refăcut probele dispuse la 26 septembrie 2005, respectiv a dispus efectuarea unor referate de evaluare de către S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Satu Mare (fil. 40 verso, respectiv, fil. 48-70).

- condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, ceea ce atrage achitarea în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. (caz de casare invocat art. 385/9 pct. 13 C. proc. pen.);

S-a susținut că sumele de bani primite au fost legate de ajutorul acordat de inculpat unor persoane, acesta îndeplinind servicii pentru care a cerut și a primit sume de bani, fără a lăsa să se înțeleagă că ar avea cunoștințe și va apela la funcționari din cadrul poliției.

În esență, inculpatul nu a negat pretinderea și primirea sumelor de bani. Declarațiile martorilor și convorbirile telefonice interceptate și înregistrate (care nu au fost contestate, existente în vol.l al dosarului de urmărire penală) sunt însă elocvente cu privire la „titlul" cu care acesta a pretins și primit sumele de bani: „o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu".

Această faptă, concretizată în multitudinea de acte materiale descrise anterior, este incriminată prin dispozițiile art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

-greșita individualizare a pedepsei (caz de casare invocat art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen.);

În raport cu persoana inculpatului, cuantumul total al sumelor de bani primite (apreciat ca redus), contextul săvârșirii faptelor și modalitatea concretă în care a acționat, s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării.

Critica nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Potrivit art. 72 C. pen., care reglementează criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este pedepsită cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Acesta a săvârșit infracțiunea în formă continuată (mai multe acte materiale în realizarea aceleiași rezoluții infracționale), formă prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen., împrejurare care, potrivit art. 42 C. pen., este de natură să atragă agravarea răspunderii penale.

De asemenea, este neîntemeiată susținerea apărării potrivit căreia cuantumul total al sumelor de bani primite de inculpat ar fi „modică" (fil. 27).

În condițiile multitudinii actelor materiale, ale sumelor pretinse și primite, a sincerității parțiale a inculpatului și a modului concret de concepere și realizare a activității infracționale (descris anterior), ale datelor din fișa de cazier (fil. 55 - dosar urmărire penală, vol.1), Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată este orientată către minimul special al textului incriminator iar scopul acesteia, prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins numai prin executarea efectivă, iar nu prin modalități neprivative de libertate.

Asupra recursului declarat de inculpata P.L.A.:

Inculpata nu a depus motive scrise de recurs, astfel cum se prevede în dispozițiile art. 385/10 C. proc. pen. Motivele de recurs au fost susținute oral, de către apărătorul desemnat din oficiu, acestea fiind menționate în încheierea de dezbateri.

Pronunțarea deciziei a fost amânată la data de 9 octombrie 2008, și apoi la data de 22 octombrie 2008, nefiind depuse concluzii scrise.

Au fost invocate cazurile de casare prevăzute de art. 385/9 pct. 18 și 14 C. proc. pen., solicitându-se, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei.

Criticile nu sunt întemeiate.

Conform art. 385/9 pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare.

Eroarea gravă trebuie să fie constatată din compararea faptelor reținute cu probele administrate. Apărătorul nu a arătat în ce constă eroarea gravă de fapt și ce probă este în contradicție cu situația de fapt reținută de prima instanță și, respectiv, confirmată de instanța de apel.

De altfel, chiar inculpata, personal, menționează că „recunosc săvârșirea faptelor așa cum au fost ele descrise în rechizitoriu, dar mi se pare cam mult să fiu încadrată la complicitate la trafic de influență" și, de asemenea, arată că menține cele declarate în cursul urmăririi penale (fil. 135 dosar fond).

În consecință, cazul de casare menționat nu este incident în cauză, apărătorul nerelevând, în concret, existența unei erori grave în stabilirea situației de fapt, respectiv o gravă neconcordanță între faptele reținute de instanțe și probatoriul administrat.

Reținând contribuția concretă, relativ redusă, a inculpatei P.L. la săvârșirea faptelor de către inculpatul B.P., sinceritatea în fața organelor judiciare și lipsa antecedentelor penale, prima instanță a aplicat acesteia pedeapsă de 6 luni închisoare (sub minimul de 2 ani închisoare prevăzut de textul incriminator), prin reținerea circumstanțelor atenuante, și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În raport cu aceste date referitoare la faptă și persoana inculpatei, Înalta Curte apreciază că nu se impune o nouă reducere a pedepsei.

Față de cele constatate, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.P. și P.L.A. împotriva deciziei penale nr. 10A din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

'Obligă recurentul inculpat B.P. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenta inculpată P.L.A. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2008.