Criminal immunity for judicial acts: no abuse in service or falsification liability where judicial and prosecutorial decisions are confirmed by jurisdictional control.

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele :

Prin Ordonanța nr. 932/P/2007 din 30 ianuarie 2008, a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, s-a dispus după cum urmează :

- în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații :

- col. magistrat H.M., col. magistrat S.A. și col. magistrat F.H. - judecători militari la Tribunalul Militar Teritorial, cercetați sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.;

- mr. magistrat O.M. - procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, cercetat sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.;

- It. col. magistrat M.G., prim procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, It. col. magistrat E.E., mr. magistrat B.S. și col. magistrat S.T., procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, cercetați sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.;

- col. magistrat C.S., prim procuror militar adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, fapte prevăzute de art. 289 C. pen. și, respectiv, de art. 291 C. pen.;

- în baza art. 210, a art. 38 și a art. 42, raportate la art. 45 alin. (1) C. proc. pen., disjungerea cauzei în ce îl privește pe col (r.) magistrat M.M., fost procuror militar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.

Pentru a dispune neîceperea urmăririi penale, procurorul militar a reținut, în esență, următoarele :

- în ce îi privește pe intimații cărora li s-a imputat de către petiționar It. col. (r.) D.A. infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., și anume, col. mag. H.M., col. mag. S.A. și col. mag. F.H., judecători militari, respectiv, mr. mag. O.M., It. col. mag. M.G., It. col. mag. E.E., mr. mag. B.S. și col. mag. S.T., procurori militari, că, în lipsa oricărei probe din care să rezulte neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu proprii calității de judecător militar, respectiv, de procuror militar, cu intenția (calificată) de a cauză o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale petiționarului, activitatea sus-numiților magistrați, concretizată în hotărâri judecătorești, respectiv, acte ale procurorilor, găsite temeinice și legale în procedurile de control jurisdicțional, nu este prevăzută ca infracțiune în legea penală;

- în ce îl privește pe intimatul căruia i s-au imputat, de către același petiționar, infracțiunile de fals intelectual (art. 289 C. pen.), și uz de fals (art. 291 C. pen.),col., mag. C.S., prim - procuror militar adjunct, că, din moment ce între cuprinsul rezoluției procurorului (nr. 845/ P/2008 din 13 martie 2003) și acela al comunicării ce i s-a făcut petiționarului (cu adresa, cu același număr din 28 iulie 2003) nu există nici o deosebire, cea din urmă reproducând întocmai soluția procurorului militar, nu se poate reține săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (art. 289 C. pen.) și, pe cale de consecință, nici a faptei subsecvente (art. 291 C. pen.).

Împotriva sus-amintitei Ordonanțe petiționarul a formulat plângere la procurorul general militar din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, plângere care, prin Ordonanța nr. 932/P /2007 din 5 mai 2008, a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că în conținutul dosarului nu se regăsesc argumente și nici probe care să permită angajarea răspunderii penale a intimaților, iar simpla nemulțumire a petiționarului, generată de soluțiile, nefavorabile în ce îl privește, adoptate de magistrații militari, judecători, procurori, nu este nici suficientă și nici acoperitoare pentru inițierea tragerii lor la răspundere penală, în condițiile epuizării căilor legale de atac (care au confirmat temeinicia și legalitatea acelor soluții).

Împotriva Ordonanței nr. 932/ P /2007 din 30 ianuarie 2008, petiționarul It. col. ( r.) D.A. a formulat, în condițiile art. 2781 C. proc. pen., plângere la instanța competentă, Curtea Militară de Apel, care, prin sentința penală nr. 3 din 2 iulie 2008, a respins-o ca nefondată, apreciind, în esență, că hotărârile judecătorești definitive și acele acte ale procurorului care, făcând deja obiectul unui control jurisdicțional, au fost confirmate ca temeinice și legale prin hotărâri judecătorești definitive, sunt excluse de la reformare pe calea indirectă a plângerii (penale) ... împotriva celor care (procurori sau judecători militari) s-au pronunțat asupra raportului juridic conflictual inițial.

Împotriva sus-arătatei sentințe petiționarul It. col. (r.) D.A. a declarat, în termen legal, recursul de față, pe care nu l-a motivat și la dezbaterea căruia nu s-a prezentat.

În aceste condiții, procedând la examinarea din oficiu a sentinței atacate sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimați, adoptată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și confirmată atât de procurorul militar general al acelui Parchet cât și de prima instanță , este temeinică și legală, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunilor prevăzute de art. 246 respectiv art. 289 și art. 291 C. pen., infracțiuni menționate în plângerea inițială a petiționarului.

Față de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond și, în consecință, desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul It. col. (r.) D.A.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul D.A. împotriva sentinței penale nr. 3 din 2 iulie 2008 a Curții Militare de Apel.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2008.