Abuse of office for delayed criminal prosecution: refusal of proceedings upheld due to non-culpable operational delays and complex evidence administration
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's decision to maintain two prosecutor's resolutions that declined to initiate criminal proceedings, while ordering the petitioner to pay 100 lei in judicial costs. The dispute concerned the legality of these refusals, where the petitioner alleged that a prosecutor and a police inspector committed abuse of office under Art. 246 of the Penal Code by intentionally delaying the resolution of a prior criminal case for three years. The court determined that the lack of criminal liability was justified because the delay resulted from the administration of complex accounting expertises and the defendant's increased caseload due to personnel restructuring, rather than intentional obstruction; consequently, the acts did not constitute a criminal offense under the Penal Code, and the appeal was rejected pursuant to Art. 385/6(3) and Art. 385/15(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, with costs assessed under Art. 192(2).
Legislator headnote
AI generatedart. 192 alin. (2) C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 10 lit. b) C. proc. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen; Abuse of office for delayed criminal prosecution: refusal of proceedings upheld due to non-culpable operational delays and complex evidence administration: Prin rezoluția nr. 124/P/2008 din 7 aprilie 2008, procurorul șef de Secție Urmărire Penală și Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de procuror T.M. și inspectorul principal de poliție N.G., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 88/P din 27 iunie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă plângerea formulată de petentul P.N., împotriva rezoluției nr. 124/P/2008 din 7 aprilie 2008 și a rezoluției nr. 229/ll/2/2008 din 12 mai 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, ca nefondată, menținând cele două rezoluții.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul a fost obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin plângerea înregistrată sub nr. 1003/36/2008, petentul P.N. a contestat rezoluțiile nr. 124/P/2008 din 7 aprilie 2008 a procurorului șef de Secție urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, confirmată prin rezoluția nr. 229/ll/2/2008 din 12 mai 2008 a procurorului general (delegat) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
A susținut că plângerea este formulată nu pentru tergiversarea soluționării dosarului care are ca obiect reclamația depusă împotriva fostei sale soții, ci pentru refuzul organelor de cercetare penală de a soluționa acea cauză.
A apreciat că ambele rezoluții atacate sunt nelegale și netemeinice, întrucât din actele dosarului rezultă că procurorul T.M. și subcomisarul N.G. sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen., motiv pentru care a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor și reținerea cauzei spre judecare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că petentul P.N. a formulat plângere la 20 februarie 2008, solicitând efectuarea de cercetări penale față de procurorul T.M. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia și inspectorul principal de poliție N.G. de la Poliția Mangalia sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., întrucât au tergiversat în mod nejustificat soluționarea dosarului penal înregistrat la parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia sub nr. 433/P/2005 privind pe numita P.Ș.
Prin rezoluția nr. 124/P/2008 din 7 aprilie 2008, procurorul șef de Secție Urmărire Penală și Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de procuror T.M. și inspectorul principal de poliție N.G., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 278 C. proc. pen., împotriva acestei rezoluții, P.N. a formulat plângere soluționată de procurorul general (delegat) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, respinsă ca neîntemeiată.
Analizând actele premergătoare efectuate în baza prezentei plângeri, curtea constată că, acestea nu dovedesc că persoanele reclamate, cu știință, ar fi acționat în scopul lăsării în nesoluționare a dosarului penal nr. 433/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, în care petentul din cauza de față a formulat plângere împotriva fostei sale soții P.Ș., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare și evaziune fiscală.
Reținând că rezoluția atacată este legală și temeinică, curtea, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petentul P.N., ca nefondată și a menținut cele două rezoluții atacate.
Împotriva acestei sentințe în termen legal, a declarat recurs petentul P.N.
În susținerea orală a recursului petentul a reiterat motivele invocate în plângerea inițială, fără să invoce vreun motiv de nelegalitate sau de netemeinicie al sentinței recurate.
Examinând sentința recurată în raport de susținerile petentului și de dispozițiile art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că atât rezoluția procurorului, de neîncepere a urmăririi penale cât și sentința primei instanțe sunt temeinice și legale întrucât din actele dosarului nu rezultă nici un indiciu că intimații cu intenție au tergiversat soluționarea dosarului nr. 433/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, pentru a cauza o vătămare a intereselor legale ale petentului. Este adevărat că pe parcursul celor trei ani de când a fost înregistrat, acest dosar nu a fost soluționat, însă în cauză au fost administrate mai multe probe, printre care și o expertiză contabilă, depusă la 14 august 2007 și ulterior un supliment de expertiză, probe care de obicei necesită o perioadă îndelungată de timp pentru a fi administrate.
La acestea se mai adaugă numărul mare de dosare pe care le-a avut de soluționat intimata N.G. care în urma unor modificări în schema de personal a Biroului Cercetări Penale, a preluat toate dosarele penale înregistrate la acest birou, printre care și dosarul privind plângerea petentului împotriva numitei P.Ș.
În mod corect s-a reținut că intimații care au în lucru dosarul nr. 433/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, nu au comis nicio faptă penală, iar nesoluționarea acestui dosar într-un termen rezonabil se datorează unor împrejurări care nu pot fi imputate acestora.
Neexistând niciun motiv de casare a sentinței recurate, aceasta fiind legală și temeinică sub toate aspectele, Înalta Curte în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul petentului P.N. ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petent va fi obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul P.N., împotriva sentinței penale nr. 88/P din 27 iunie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2008.