Appeal over general power of attorney in criminal complaint rejected as inadmissible; dismissal upheld, agent’s late special mandate cannot cure initial defect.

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 71/F din 14 mai 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta N.M., prin mandatar U.P., împotriva Rezoluției nr. 1237/11/2/2007 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel a reținut că prin rezoluția nr. 1237/11/2/2007, prim procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată plângerea formulată de N.M., prin mandatar U.P., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă în dosarul nr. 355/P/2007.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere în termen legal petenta N.M., prin mandatar U.P.

La primul termen de judecată instanța a pus în vedere mandatarului U.P. să depună la dosarul cauzei procura specială din care să rezulte că este împuternicit să reprezinte interesele petentei în cauza dedusă judecății.

Mandatarul a depus la dosarul cauzei o procură judiciară generală, autentificată pe 13 iunie 2006 la Biroul Notarilor Publici G.E. și G.L.

Deși instanța a apreciat că această procură nu îndeplinește condițiile pentru ca mandatarul să reprezinte interesele petentei în cauza dedusă judecății, acordând mai multe termene pentru ca mandatarul să prezinte la dosarul cauzei o procură specială, acesta nu s-a conformat, situație în care instanța a pus, din oficiu, în discuție excepția lipsei plângerii în cauza dedusă judecății.

Curtea de Apel a apreciat că excepția este întemeiată, întrucât U.P. nu a prezentat în cauză un mandat special, ci un mandat cu caracter general.

Astfel, a apreciat că pe baza unei procuri generale de reprezentare dată de petenta în anul 2006 mandatarul nu poate să facă în anul 2007 acte procesual penale (plângeri, chemări în judecată, exercitarea căilor de atac, etc.) în numele persoanei care I-a mandatat.

Față de cele mai sus menționate, și având în vedere dispozițiile art. 222 alin. (3) C. proc. pen., prima instanță a constatat că mandatul de reprezentare depus la dosarul cauzei nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege și, pe cale de consecință, a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta N.M., prin mandatarul U.P.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs petenta N.M. prin mandatar U.P., solicitând casarea hotărârii Curții de Apel cu trimiterea cauzei pentru judecarea pe fond, considerând că în mod greșit prima instanță i-a respins plângerea ca inadmisibilă deși în alte dosare ce le avea pe rol acea procură generală i-a fost recunoscută ca valabilă.

Recursul este nefondat.

Examinând sentința recurată în raport de susținerile petentei și de dispozițiile art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, plângerea adresată instanței în temeiul art. 278/1 C. proc. pen. de N.M., a fost formulată prin mandatar U.P. care la data depunerii plângerii avea din partea petentei o procură generală de reprezentare dată în anul 2006.

O procură specială de reprezentare, a petentei în această cauză, a depus mandatarul U.P. doar, pentru recurs (fila 13 dosarul acestei instanțe).

Potrivit dispozițiilor art. 174 C. proc. pen., rezultă că părțile pot fi reprezentate în instanță de persoane care au calitatea de reprezentant, și care sunt împuternicite să îndeplinească în lipsa părții, în numele și în interesul exclusiv al acesteia, actele procesuale necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor ei legitime.

Mandatul trebuie să fie un mandat special, așa cum se prevede în art. 222 alin. (3) C. proc. pen., potrivit căruia, plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.

Numai în cazul unui mandat special, organul de urmărire penală și instanța de judecată pot să verifice și să aibă reprezentarea că actele procesuale întocmite de mandatar reprezintă voința părții, pe care și-o exprimă în mod liber, prin acesta.

Mandatul general depus la prima instanță, de către U.P., nu asigură această condiție, așa cum corect a stabilit prima instanță, care a apreciat că U.P. nu a avut calitatea de mandatar, pentru a formula plângere împotriva Rezoluției nr. 1237/11/2/2007 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, în numele petentei N.M.

În concluzie, Înalta Curte constată că la data depunerii plângerii la Curtea de Apel Galați, recurentul U.P. nu a fost împuternicit printr-o procură specială, de petenta N.M., să o reprezinte la această instanță, iar procura depusă la termenul de azi, autentificată la data de 24 iunie 2008, la Biroul Notarial N. din Galați, produce efecte începând cu această dată, respectiv U.P. are mandat să o reprezinte pe petentă numai în faza de recurs, în dosarul nr. 1550/44/2007 al instanței de recurs.

Fată de aceste considerente, Înalta Curte constată că sentința primei instanțe este temeinică și legală, că nu există niciun motiv de casare a acesteia, urmând ca în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) să respingă recursul petentei N.M. formulat prin mandatar U.P., ca nefondat.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenta petentă, va fi obligată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petentă N.M. prin mandatar U.P., împotriva sentinței penale nr. 71/F din 14 mai 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurenta petentă la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2008.