Preventive detention post-conviction: persistence of grounds under criminal procedure code and ECHR Article 5
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's order to maintain preventive detention and imposing a 200 lei judicial fine on the defendant. The dispute concerned the legality and continued necessity of preventive detention following a first-instance conviction for aggravated homicide, where the defendant argued that the detention should be revoked under provisions allowing release when grounds cease to exist or are deemed illegal. The Court held that the preventive detention remained legal and justified because the initial legitimate suspicion and danger to public order were confirmed by the first-instance conviction of 20 years imprisonment, and the detention further complied with the ECHR requirement for lawful detention based on a conviction by a competent tribunal, citing the relevant provisions of the Code of Criminal Procedure regarding the maintenance of preventive measures and the ECHR Article 5.
Legislator headnote
AI generatedart. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 175 lit. i) C. pen, art. 160b alin. (2) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Preventive detention post-conviction: persistence of grounds under criminal procedure code and ECHR Article 5: The dispute concerned the legality and continued necessity of preventive detention following a first-instance conviction for aggravated homicide, where the defendant argued that the detention should be revoked under provisions allowing release when grounds cease to exist or are deemed illegal. The Court held that the preventive detention remained legal and justified because the initial legitimate suspicion and danger to public order were confirmed by the first-instance conviction of 20 years imprisonment, and the detention further complied with the ECHR requirement for lawful detention based on a conviction by a competent tribunal, citing the relevant provisions of the Code of Criminal Procedure regarding the maintenance of preventive measures and the ECHR Article 5.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for obliging the appellant to pay 200 lei in judicial costs.
Full text
Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1. Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea de ședință nr. 3015/116/2007 (1554/2008) din 11 august 2008, a amânat judecarea apelului la data de 11 septembrie 2008 din considerente de ordin procedural (efectuarea expertizei medico-legală) perioadă în care a menținut arestarea preventivă în cauză a inculpatului B.M.M. în conformitate cu dispozițiile art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen.
S-a motivat că temeiurile ce au impus arestarea preventivă în cauză a inculpatului B.M.M. în baza art. 143 raportat la art. 148 lit. f) C. proc. pen. cu începere de la 29 noiembrie 2006 se mențin în continuare avându-se în vedere că acuzația gravă adusă acestuia ce a justificat măsura preventivă amintită a fost confirmată de prima instanță prin condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 79 din 30 iunie 2008 a Tribunalului Călărași, secția penală, la pedeapsa principală de 20 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. (în noaptea de 25/26 martie 2005 aflat sub influența băuturilor alcoolice, pe fondul unui conflict spontan avut cu victima într-un bar public, inculpatul a urmărit-o în deplasarea spre domiciliu și i-a aplicat în zone vitale multiple lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au dus la decesul ulterior al victimei).
2. Recursul în termen declarat de inculpatul B.M.M. cu solicitarea de a se reexamina situația juridică actuală a acestuia și durata îndelungată a arestării preventive în sensul revocării acestei măsuri și punerii sale în libertate de îndată prin aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen. este nefondat apreciind a fi respins ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
Aplicarea dispozițiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen. cu consecința revocării arestării preventive și punerea sa în libertate de îndată a inculpatului, astfel cum se solicită în calea de atac actuală, a fost prevăzută de legiuitor numai „dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală”, sau că „temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat” sau „nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate”.
În speță, bănuiala legitimă inițială, privind săvârșirea unei infracțiuni grave, pedeapsa peste 4 ani închisoare, ce a generat și pericol concret pentru ordinea publică, privarea de libertate a autorului, ce a impus arestarea inculpatului în baza art. 143 raportat la art. 148 lit. f) C. proc. pen., a fost confirmată ulterior prin condamnarea sa în primă instanță la pedeapsa de 20 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
În plus condamnarea în primă instanță chiar nedefinitivă justifică menținerea arestării preventive pentru temeiul nou prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din CEDO „dacă este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent”.
Ca atare, aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen. este nejustificată, încheierea instanței de apel prin care a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen. fiind legală și temeinică.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat inculpatul/recurent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M.M. împotriva încheierii din 11 august 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 3015/116/2007 (1554/2008) .
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 27 ianuarie 2009.