Preventive arrest for corruption offenses: sustaining detention based on obstruction of justice and public order risk despite appeal
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (High Court of Cassation and Justice) dismissed the defendant's appeal as unfounded, confirming the maintenance of preventive arrest and ordering the defendant to pay 100 lei in judicial fees to the state. The case involved a criminal appeal against a lower court's order to extend preventive detention during the initial phase of judicial investigation, wherein a judicial police officer was charged with multiple counts of bribery and abuse of influence for allegedly soliciting money from relatives of suspects in cases he was handling to influence procedural outcomes. The court held that the detention remained lawful and justified under Article 143 and Article 148(1)(b) and (f) of the Code of Criminal Procedure, citing existing evidence of the crimes, concrete attempts by the defendant to obstruct justice and influence witnesses, and the significant social danger posed by his release given the severity of the offenses and his misuse of official position.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 257 C. pen, art. 33 lit. a) C. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 148 alin. (1) lit. b) C. proc. pen; Preventive arrest for corruption offenses: sustaining detention based on obstruction of justice and public order risk despite appeal: La termenul de judecată din 30 iunie 2008, instanța de fond, luând în examinare din oficiu, conform dispozițiilor art. 3002 rap. la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., măsura arestării preventive a inculpatului B.N., a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 , art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., și a menținut de arestarea preventivă a inculpatului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza actelor dosarului, constată următoarele;
Prin încheierea din 30 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. 844/33/2008. s-a dispus, între altele, în baza art. 160b rap. la art. 3002 C. proc. pen., menținerea stării de arest a inculpatului B.N.
În motivarea încheierii s-a arătat că, prin încheierea penală nr. 1/2008 a Curții de Apel Cluj s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.N., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 2 aprilie 2008 până la data de 30 aprilie 2008, în temeiul art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., ulterior această măsură fiind prelungită prin încheierea penală nr. 2 din 25 aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj.
S-a mai reținut că, prin rechizitoriul din 23 mai 2008 dat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și două infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art. 257 C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, toate aflate în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut în esență că, în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul poliției municipiului Sighetu Marmației, având obligația de serviciu, de efectuare a actelor de urmărire penală în dosarele nr. 353/P/2004, nr. 691/P/2004, nr. 273/P/2005, nr. 55/P/2008, nr. 105/P/2008 și nr. 97/P/2008 a pretins și primit diferite sume de bani și bunuri, de la rudele învinuiților din aceste dosare, sau chiar de la aceștia, fie, pentru a-i favoriza în cercetările ce le efectua, fie, pentru a interveni pe lângă procurorii pe care îi cunoștea, să dea soluții de neîncepere a urmăririi penale.
Prin încheierea din 29 mai 2008 a Curții de Apel Cluj a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri inculpatul B.N. a declarat recurs, care a fost respins prin decizia penală nr. 2069 din 6 iunie 2007 a Înaltei Curți de casație și Justiție, secția Penală.
La termenul de judecată din 30 iunie 2008, instanța de fond, luând în examinare din oficiu, conform dispozițiilor art. 3002 rap. la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., măsura arestării preventive a inculpatului B.N., a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 , art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., și a menținut de arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B.N., solicitând admiterea lui, casarea încheierii atacate revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate.
Din verificarea actelor dosarului și având în vedere faza procesuală în care se află cauza, respectiv începutul cercetării judecătorești, se apreciază că, menținerea măsura arestării preventive față de inculpat este legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și acesteia.
Astfel, se constată că, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de at. 143 C. proc. pen., în sensul că există indicii și probe că inculpatul a săvârșit mai multe fapte prevăzute de legea penală, având în vedere declarațiile acestuia, depozițiile denunțătorilor și cele ale martorilor, notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, precum și copiile actelor din dosarele instrumentate de către inculpat.
Totodată, în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, împrejurare ce rezultă din declarația martorului N.I., care a relatat că, s-a interesat și i-a comunicat inculpatului, date despre familia H. și despre apariția denunțului (fila 163 din dosarul de urmărire penală).
De asemenea, din declarația martorului M.C., coleg de serviciu cu inculpatul, rezultă că inculpatul l-a contactat telefonic și i-a solicitat să ia legătura cu denunțătorul H. și să-i comunice ca acesta să aștepte măcar până primește soluția penală în procesul penal care îl viza.
Totodată, declarațiile martorilor P.C. și K.R., P.I. și P.D. confirmă faptul că, inculpatul a încercat să influențeze aflarea adevărului.
De asemenea, se constată că, sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. și anume, faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prevăd pedepse mai mari de 4 ani , iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, care constă în starea de neliniște și sentimentul de nesiguranță, rezonanța socială negativă pe care ar genera-o în rândul societății civile, lăsarea în libertate a inculpatului , care în calitate de subofițer de poliție judiciară, în loc să prevină și să combată săvârșirea unor infracțiuni, a încălcat cu bună știință aceste obligații, folosindu-se de funcția pe care o avea, pentru a comite el însuși fapte penale.
Înalta Curte constată că în cauză se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat privarea sa de libertate fiind justifică pe deplin, astfel că, încheierea atacată este legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul B.N. să fie respins, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat urmează să fie obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N. împotriva încheierii din 30 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. 844/33/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica, azi 16 iulie 2008.