Plea for cancellation barred by failure to prove inability to notify and expiration of the statutory deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant’s plea for cancellation of the 2004 final criminal decision, upholding the lower court’s dismissal of the appeal and ordering the defendant to pay 100 lei in judicial fees. The dispute involved a plea for cancellation filed against a final penal judgment, alleging that the defendant was hospitalized and unable to attend the appeal hearing. The court found the plea inadmissible on two decisive grounds: first, the defendant failed to prove that they were also unable to notify the court of their impossibility to attend, as required by Article 386(b) of the Code of Criminal Procedure; second, the plea was filed more than four years after the beginning of the execution, violating the strict 10-day deadline established by Article 388(1) of the same Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 388 alin. (1) C. proc. pen, art. 386 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Plea for cancellation barred by failure to prove inability to notify and expiration of the statutory deadline: Potrivit dispozițiilor art. 388 alin. (1) din același cod, contestația în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a)-c) și e) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin decizia nr. 4832 din 28 septembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 5325/2003, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins recursul declarat de inculpatul T.C.A. împotriva deciziei penale nr. 413 din 12 noiembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Împotriva acestei decizii, T.C.A. a formulat prezenta contestație în anulare, susținând că la data judecării recursului s-a aflat în spital și nu s-a putut prezenta și nici apăra la proces.
Examinând contestația în anulare, sub aspectul admisibilității în principiu, în temeiul art. 391 alin. (1) și (2) C. proc. pen., raportat la art. 386 și art. 388 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 386 lit. b) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare.
Potrivit dispozițiilor art. 388 alin. (1) din același cod, contestația în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a)-c) și e) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.
În contestația în anulare nu se invocă, în realitate, cazul prevăzut în mod expres și limitativ de art. 386 lit. b), deoarece nu se arată că ar fi fost și în imposibilitate de a încunoștiința instanța despre împrejurarea că s-ar afla în spital.
Totodată, contestația nu a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 388 alin. (1) C. proc. pen., respectiv de 10 zile de la începerea executării, ci după mai mult de 4 ani de la data începerii executării.
În plus, contestatorul a mai formulat o contestație în anulare care i-a fost respinsă pentru aceleași considerente, prin decizia nr. 1351 din 10 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul T.C.A. împotriva deciziei nr. 4832 din 28 septembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 5325/2003.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2009.