Police officers' complaint rejected; court upholds no-investigation ruling, confirms lawful duties and costs order.

Asupra recursului de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.57 din 1 octombrie 2007, Curtea de Apel lași, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul P.M. împotriva rezoluției din 7 mai 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, dată în dosar nr. 89/P/2006, menținută prin rezoluția din 25 iunie 2007 a procurorului general, dată în dosar nr. 509/ll/2/2007.

S-au reținut, în esență, următoarele:

Prin plângerea formulată de petiționar la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări penale față de comisarul de poliție judiciară U.F. și inspectorul principal de poliție judiciară C.C. sub aspectul pretinsei săvârșiri a infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 266 alin. (1)-(3) C. pen. și art. 261 alin. (1) C. pen., susținând că aceștia au efectuat în mod abuziv acte premergătoare față de petiționar, comisar de poliție, pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii de luare de mită, după ce i-au determinat pe numiții P.M. și B.I.D. să întocmească denunț și să declare împotriva sa.

Prin rezoluția din 7 mai 2007, dată în dosarul nr. 89/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pretinșii făptuitori pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 261 alin. (1) C. pen., iar, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 266 alin. (1)-(3) C. pen.

În urma actelor premergătoare efectuate, s-a reținut, în esență, că activitățile procedurale dispuse de procurorul din cadrul D.N.A., Serviciul Teritorial lași, și efectuate, prin delegare, de către ofițerul de poliție judiciară C.C. și comisarul de poliție judiciară U.F. au avut loc în conformitate cu atribuțiile de serviciu din fișa postului, nefiind dovedită întocmirea defectuoasă a vreunui act, care să cauzeze o vătămare intereselor legale ale petiționarului și nici intenția directă sau indirectă a acestora de a nu efectua vreun act procedural sau de a-l realiza în mod necorespunzător, în legătură cu denunțul formulat de P.M. referitor la infracțiunea de luare de mită, pretins săvârșită de P.M.

Referitor la pretinsa săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 266 alin. (1) și (3) C. pen., a rezultat că petiționarul nu a fost reținut ori arestat preventiv în cursul cercetărilor și supus unei măsuri de siguranță sau educativă, nefiind dovedită utilizarea promisunilor, amenințărilor sau violențelor față de petiționar sau față de numitul B.I.D. pentru obținerea de declarații.

În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen., s-a reținut că numitul P.M. a formulat sesizarea sub forma denunțului și nu a avut calitatea procesuală de martor, iar B.I.D. a avut calitatea de făptuitor, astfel că nu este îndeplinită condiția premisă pentru existența infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă.

Prin rezoluția din 25 iunie 2007, dată în dosarul nr. 509/11/2/2007 a procurorului general, a fost menținută rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală și temeinică.

Împotriva ambelor rezoluții, petiționarul a formulat plângere la instanță.

Instanța de fond, prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca nefondată, plângerea petiționarului, reținând, în esență, că rezoluțiile sunt temeinice și legale, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că inspectorul principal de poliție C.C. și comisarul U.F. au respectat în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 16/P/2006 dispozițiile legale ce reglementează modul de sesizare, modul de administrare a probelor și și-au îndeplinit obligațiile în limitele rezoluției de delegare dată de procuror.

Împotriva sentinței a declarat recurs petiționarul, fără a-l motiva.

Recursul declarat de petiționar este nefondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiționar, ca nefondată.

Într-adevăr, așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în cauză nu sunt indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor reclamate în sarcina intimaților, care au efectuat verificările dispuse de procuror prin delegare.

Referitor la infracțiunea de arestare nelegală și cercetare abuzivă, se constată, într-adevăr că nu era îndeplinită o cerință esențială pentru existența acesteia, în modalitățile prevăzute la alin. (1) și (3), întrucât în cauză nu s-a dispus nici o măsură preventivă sau o altă măsură procesuală, iar, pe de altă parte, numitul B.I.D. și petiționarul nu au avut calitatea cerută de textul de lege incriminator, de martor, expert sau interpret. în ce privește varianta prevăzută la alin. (2) al aceleiași infracțiuni, nu a rezultat din actele premergătoare efectuate existența întrebuințării de promisiuni, violențe sau amenințări pentru obținerea de declarații.

Privitor la infracțiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă, în mod corect, s-a reținut că în cauză nu a existat nici o persoană având calitatea de martor, astfel că nu se poate reține existenta acestei infracțiuni.

În raport de considerentele expuse, se constată că sentința instanței de fond este temeinică și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.M., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar P.M. împotriva sentinței penale nr. 57 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel lași, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 mai 2008.