Organization of a criminal group for ATM skimming fraud and possession of falsification equipment under Law 39/2003

Asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 216/D/2008 din 21 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, în temeiul art. 119 din Legea nr. 302/2004 s-a recunoscut pe cale incidentală sentința penală nr. 101/2005 a Tribunalului Penal nr. 14 din Madrid – Spania prin care inculpatul A.C.C., actualmente N.G.C., a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea delictului de „jaf continuat”, prevăzut de art. 237, art. 238 alin. (4), art. 239 ultimul aliniat și art. 240 C. pen. spaniol, cu aplicarea art. 74 C. pen. spaniol și în consecință:

În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru inculpatul N.C.C. din infracțiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul N.C.C, fost A. la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și a art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi)ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și arestarea preventivă a inculpatului N.C.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul D.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și l (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și arestarea preventivă a inculpatului D.A. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul A.I.C. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și 3 în referire la art. 2 lit. a), b), lit. c), pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și arestarea preventivă a inculpatului A.I.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul F.I. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea, mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reținerii și arestarea preventivă a inculpatului F.I. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul Z.D.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reținerii inculpatului Z.D.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a revocat măsura obligării de a nu părăsi țara pentru inculpatul Z.D.A.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata rețineri inculpatului B.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei 7.500 euro de la inculpatul D.A., a sumei de 500 euro de la inculpatul A.I.C., a sumei de 2.500 euro de la inculpatul F.I., a sumei de 1.400 euro de la inculpatul Z.D.A. și a sumei de 300 euro de la inculpatul B.A. dobândiți din activitatea infracțională.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor folosite de inculpați la comiterea faptelor după cum urmează:

1) De la inculpatul D.A. - a unui HDD marca W.D., capacitate 80 GB, HDD laptop marca IBM, capacitate 20 GB, HDD marca M. capacitate 80 GB; HDD marca W.D., capacitate 20 GB; memory stick marca S. capacitate 512 MB; 12 CD numerotate de la 1 la 12; un mini CD-RW M.; 3 CD „MPLAB” și un floppy-disc inscripționat P.P. și a telefonului mobil.

2) De la inculpatul B.A. - HDD marca S., capacitate 400 GB; HDD W.D. capacitate 200 GB, HDD marca S. capacitate 160 GB; memory stick culoare roșu-argintiu; floppy-disc inscripționat P.P. și a telefonului mobil.

3) De la inculpatul Z.D.A. - HDD laptop marca H.T., capacitate 40 GB; un memory stick S., un CD T. cu inscripția olografă P.; un mini CD inscripționat CD DRIVER și a telefonului mobil.

4) De la inculpatul F.I. - un mini CD cu inscripția olografă XXX, un CD marca S. și un CD marca T. și a telefonului mobil.

În temeiul art. 118 lit. a) C. pen. s-a dispus confiscarea a două dispozitive tip „gură de bancomat” ridicate de la inculpatul N.C.C.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea unui telefon ridicat de la inculpatul N.C.C.

S-a constatat că inculpații au fost asistați de avocați aleși la urmărirea penala și la cercetarea judecătorească.

În temeiul art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 7.000 lei RON fiecare către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

S-a constatat faptul că sursa principală și continuă de procurare de dispozitive, folosite la fraudarea de A.T.M.-uri din afara granițelor țării, a fost inculpatul D.A., care, la locuința personală din municipiul Roman, jud. Neamț, începând cu anul 2004 a început să confecționeze artizanal echipamente specifice, pe care le vindea altor persoane, care vizau extrageri neautorizate de pe cârduri valide.

O perioadă mare de timp, sus-numitul, contracost, a pus la dispoziția multor clienți dispozitive de citire a benzii magnetice (skimmer), respectiv unui anume C., fost vecin, în prezent acesta locuind în Canada, către numiții S.D., P.C.V. zis H., R.C., precum și inculpatului A.I.C. zis C., inculpatului F.I., inculpatului Z.D.A., inculpatului N.C.C. și altor persoane, cetățeni români, care acționau ilicit sub aspectul activității de fraudare bancomate, pe toate continentele.

Inițiativa frauduloasă de confecționare a acestor dispozitive, așa cum subliniază inculpatul D.A., a aparținut coinculpatului A.I.C., aceștia stabilind în baza cunoștințelor tehnice și electronice pe care le aveau, să-și împartă atribuțiile de confecționare, primul realizând partea mecanică, iar cel de al doilea partea electronică și cea de programare (software). Cei doi s-au înțeles ca după confecționarea acestor echipamente, să realizeze ulterior distribuirea către diferiți clienți interesați, inițial inculpatul A.I.C.,aducând și modele de realizare, respectiv forme de aluminiu ce imitau fanta de bancomat, precum și microcipurile electronice, ce conțineau programele necesare funcționării dispozitivelor în cauză.

Inculpatul A.I.C. a pus la dispoziția inculpatului D.A., atât programele software de funcționare a dispozitivelor electronice, aplicațiile hardware folosite la programarea microcontrolerelor (MP-Lab), precum și diferite componente electronice (rezistențe, cuarțuri, microcipuri) și multiple documentații de utilizare a acestora, desfășurând împreună astfel întreaga activitate infracțională la locuința inculpatului D.A.

Faptul că inculpatul A.I.C. asigura componente electronice pentru confecționarea de către inculpatul D.A. rezultă din nota sintetică privind convorbirea telefonică dintre aceștia din data de 29 octombrie 2007, ora 1747. Astfel, în urma discuției purtate A. îi cere lui C. să-i cumpere baterie și cuartz. Mufă de 25 de pini nu mai are nevoie deoarece a găsit deja. Important este ca timer-ul bateriei să fie foarte bun, precis pentru că altfel va da eroare. În cele din urmă Alexandru îi spune lui C. să nu uite să facă rost și de o interfață (vol. IV, fila 139).

De asemenea, în sublinierea aceleiași idei, se are în vedere și convorbirea acelorași, din data de 31 octombrie 2007, ora 0900, discuție în cursul căreia inculpatul A.I.C. îi dă inculpatului A.D. explicații detailate cu privire la activitatea desfășurată, modul de lucru, rezultatele obținute și măsurile necesare pentru a asigura succesul operațiunii (vol. IV, filele 147-148 ).

Conform declarațiilor acelorași inculpați, se reține că, la un moment dat, inculpatul A.I.C. a predat inculpatului D.A. și o unitate de calculator, astfel asigurând confecționarea în continuare a dispozitivelor specifice, întrucât, în ultimul timp, comenzile erau tot mai multe sub aspect cantitativ. Relevantă sub aspectul constatării colaborării ilicite în cadrul grupului infracțional organizat, evidențiind contacte - delict între tehnician, softist și terț client este și discuția telefonică între inculpatul D.A. (X) și A.N. C.C., identificat în persoana inculpatului A.I.C., purtată în ziua de 09 octombrie 2007, ora 1625, din care rezultă că cel din urmă are o comandă terțiară, el urmând să se ocupe de partea electronică, iar D.A. de partea mecanică a dispozitivului de citire a benzii magnetice a cârdurilor, vizat a fi confecționat în comun.

În sublinierea aceleiași idei de cooperare neechivocă infracțională dintre cei doi inculpați, în componență organizată, sunt și discuțiile telefonice purtate de aceștia în zilele de 21 octombrie 2007, ora 2252; 23 octombrie 2007, ora 2115; 25 octombrie 2007, ora 2037; 27 octombrie 2007, ora 2100, rezultând că sunt interesați să obțină cât mai multe informații în domeniu, să fie cât mai iscusiți în acțiunile ilicite, totodată constatându-se că inculpatul A.I.C. suplimentar se angajează să procure alte componente specifice necesare confecționării de dispozitive tip skimmer (folosit la citirea benzii magnetice a unor cârduri valide). După identificarea acestora, s-a stabilit că numele de C. era folosit de A.I.C. iar X era D.A. Dialogul purtat de cei doi inculpați demonstrează cooperarea neechivocă a acestora pe segmentul infracțional de anvergură la care erau angrenați (vol. IV, filele 129-130).

Împrejurarea că inculpatul A.I.C. avea clienți cărora le vindea dispozitive electronice de fraudare bancomate, pe care le realiza în cooperare cu inculpatul D.A., rezultă din convorbirea telefonică avută de acesta (A.N.C. zis C.) cu o persoană neidentificată (X), în data de 26 octombrie 2007, ora 1331 (vol. V, fila 103).

Din discuția telefonică din data de 02 noiembrie 2007, ora 2252, dintre inculpatul A.I.C. zis C.C. și o persoană neidentificată (X), rezultă că acesta deja a distribuit trei guri de bancomat și referitor la acestea, întrucât se constată aspecte de nefuncționalitate, se înțeleg să procedeze la remedierea comună a dispozitivelor. În depoziția inculpatului D.A., coroborată cu susținerile coinculpatului Z.D.A., se rețin aspecte de detaliu privind conexiunea infracțională a acestuia și cu un anume Solomon Dan, acesta din urmă acționând în cadrul anturajului infracțional pe segmentul de implicare directă împreună cu alți complici pe celula de folosire a dispozitivelor electronice de copiere a datelor valide de pe instrumente de plată electronică, obținute de la D.A., rezultând că aceștia s-au cunoscut prin intermediul inculpatului A.I.C., în anul 2005.

Ulterior, în cadrul grupului infracțional organizat s-a identificat implicarea evidentă a coinculpatului F.I., începând cu luna decembrie 2006, care a mers împreună cu inculpatul A.I.C. la locuința inculpatului D.A.. Inculpatul F.I. obținea, urmare a comenzilor date, dispozitive confecționate de inculpatul D.A. în cooperare cu inculpatul A.I.C., pe care le comercializa diferitelor grupări de cetățeni români, care acționau ilicit cu acest specific în străinătate.

Conform discuțiilor telefonice dintre inculpatul D.A. (A.N. X sau A.) și F.I. (I.) purtate în zilele de 20 august 2007, ora 1329, 16 octombrie 2007, ora 1929, 29 octombrie 2007, ora 1202, 30 octombrie 2007, ora 0921 rezultă că cel din urmă se interesează dacă comanda de dispozitive de fraudare dată este finalizată, dând și alte comenzi ulterioare, totodată rezultând și aspecte privind plata în bani pentru dispozitivele solicitate. Conform declarației date de inculpatul F.I., rezultă că acesta, începând cu luna februarie anul 2007, s-a implicat în activitatea de distribuire de echipamente de fraudare bancomate, având cunoștință de activitatea desfășurată de inculpatul D.A. de la un anume M., căruia i-a intermediat predarea unui dispozitiv preluat de la coinculpatul D.A., cumpărând-o cu suma de 500 de euro și vânzând-o cu 1.000 euro. Ulterior, acesta a mai făcut o comandă, pentru un alt solicitant, de două astfel de „guri de bancomat”, pe care le-a vândut cu 1.500 de euro, pentru care i-a plătit inculpatului D.A. 1.000 de euro.

În vara anului 2007, inculpatul F.I. a mai obținut un dispozitiv tip „gură de bancomat” confecționat de către inculpatul D.A., pe care l-a cumpărat cu 500 de euro și l-a vândut unui anume R. din Bacău, cunoscut cu astfel de preocupări, pentru suma de 1.500 euro. În luna septembrie 2007, inculpatul F.I. a mai comercializat 2 astfel de dispozitive confecționate de același inculpat D.A., unui anume M., tot din Bacău, pentru suma de 2.000 euro, plătindu-i inculpatului D.A. 1.000 euro.

Identificând faptul că cererea de asemenea dispozitive de fraudare este în continuă creștere și apreciind că se obțin bani în mod facil din această activitate, inculpatul F.I., spre sfârșitul lunii septembrie 2007, a făcut o comandă proprie de un dispozitiv de fraudare la coinculpatul D.A., căruia i-a plătit 500 de euro, ridicând la 08 noiembrie 2007 produsul finit.

Conform declarațiilor date de inculpatul N.C.C., rezultă că acesta l-a identificat pe inculpatul D.A. ca sursă de furnizare de dispozitive de fraudare bancomate, în vara anului 2007, prin colaborarea cu inculpatul F.I.

Inculpatul N.C.C., așa cum susține în declarațiile date, a obținut succesiv de la inculpatul D.A. șase „guri de bancomat”, cu ultimele două fiind identificat în flagrant, în dimineața zilei de 09 noiembrie 2007, reușind să facă o plată parțială de 2.000 euro acestuia din urmă.

De menționat că inculpatul D.A. subliniază că în colaborarea infracțională avută cu inculpatul N.C.C., i-a predat acestuia, în mai multe rânduri, un număr de 12 dispozitive tip „gură de bancomat”. Conform probațiunii intruzive administrate în cauză rezultă că contactele ilicite dintre cei doi au fost multiple și succesive, respectiv inculpatul N.C.C. obținând spre comercializare mult mai multe echipamente de fraudare bancomate decât cele recunoscute de ambii inculpați. Regula era ca pentru confecționarea mâțelor și gurilor de bancomat, N.C.C. să pună la dispoziția lui D.A. diferite componente de asamblare, de altfel și ceilalți inculpați procedau de aceeași manieră. Relevante în acest sens sunt notele de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul N.C.C. (C.) și inculpatul D.A. (X) (vol. 2 filele 15 și 19, vol. 4 filele 4-6). În cadrul aceleiași discuții, rezultă că cei doi vorbesc despre necesarul de componente utilizabile la confecționarea dispozitivelor de fraudare, inculpatul N.C.C. angajându-se să-i aducă inculpatului D.A. butoane de resetare, 30 bucăți, de diferite forme, conform indicațiilor date de cel din urmă.

Ulterior, într-o altă convorbire, la ora 2023 cei doi discută din nou despre alte subansambluri specifice, precum și referitor la alte comenzi privind confecționarea de dispozitive folosite la falsificarea instrumentelor de plată, inculpatul N.C. tatonând perspectivele de cooperare infracțională. De asemenea, inculpatul D.A. și N.C.C. poartă o discuție la data de 13 august 2007 privind preocupările infracționale verificate în cauză, din care rezultă că acesta din urmă insistă să i se finalizeze o altă „comandă”, subliniind că vor urma și altele odată cu plata contravalorii dispozitivelor (vol. 4 fila 34).

Din discuțiile telefonice din data de 07 octombrie 2007 orele 1109, respectiv 08 octombrie 2007, orele 1055 între aceleași persoane, rezultă că D.A. a confecționat 2 dispozitive pentru N.C.C. și urmează să confecționeze încă alte 5 asemenea echipamente, cel din urmă angajându-se și la plata pentru munca prestată de primul (vol. IV, filele 73-76).

Alte discuții telefonice care subliniază cooperarea infracțională dintre cei doi privind confecționarea de dispozitive de către D.A. la comenzi date de N.C.C. sunt cele purtate în zilele de 20 octombrie 2007, ora 1407, 1649; 22 octombrie 2007, ora 1703; 31 octombrie 2007, ora 1013; 07 noiembrie 2007, ora 1616, 1900; 08 noiembrie 2007, ora 1546 și 2043, (vol. 4 filele 105-106).

S-a stabilit că inculpatul N.C.C. avea în cadrul grupului misiunea de a vinde în mod repetat dispozitive electronice de fraudare bancomate, la prețuri impuse de el clienților, constatându-se că acesta obținea substanțiale beneficii financiare.

În acest sens, edificatoare este cea mai parte a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul N.C.C. cu numeroase persoane neidentificate după datele de stare civilă (X, G.), care îl contactau în calitate de clienți ai dispozitivelor confecționate artizanal de inculpatul D.A., dintre care subliniem următoarele convorbiri purtate în zilele de 21 iulie 2007, orele 1437; 22 iulie 2007, ora 2224; 23 iulie 2007, ora 2039; 29 iulie 2007, ora 2351; 30 iulie 2007, ora 1624; 31 iulie 2007, ora 1605; 01 august 2007, orele 1522 și 1847; 03 august 2007, ora 1300; 05 august 2007, ora 1646; 06 august 2007, ora 1433; 23 august 2007, ora 2356; 06 septembrie 2007, ora 1702; 01 noiembrie 2007, ora 1943.

Conexiunea ilicită concretă a inculpatului Z.D.A. în cadrul acestei grupări infracționale a început cu anul 2007, când prin intermediul unui anume S.D., cunoscut în Marea Britanie ca fraudator de bancomate, având echipe care lucrau pentru acesta, a luat legătura cu inculpatul D.A. în scopul obținerii ulterioare de noi astfel de dispozitive.

Astfel, inculpatul Z.D.A. s-a implicat în această activitate infracțională, asigurând transferul de echipamente din țară în străinătate, de la inculpatul D.A. la numitul S.D., inițial pentru un număr de 8 „guri de bancomat”, ulterior onorând și alte comenzi, respectiv încă alte 6 dispozitive electronice tip „mâțe”, pe care le-a preluat cu concursul unui complice R.C. și a soției acestuia D., cu care s-a deplasat la domiciliul lui D.A. Ulterior, comanda a fost suplimentată pentru alte 3 echipamente electronice tip „mâță”, care au ajuns la aceeași destinație în străinătate, respectiv la dispoziția lui S.D. Aceste aspecte rezultă din declarațiile date de inculpat, care se coroborează cu declarația inculpatului D.A.

În mod concret, s-a identificat intruziv că inculpatul Z.D.A.(A.) dădea comenzi lui D.A.(A.) și pentru alte persoane, cu care se aflau în legătură, relevante în acest sens sunt discuțiile dintre cei doi, din datele de 25 octombrie 2007, ora 1224 și 29 octombrie 2007, ora 1002 (Vol. IV, filele 137-138).

Legăturile infracționale ale inculpatului Z.D.A. (A.) cu alte persoane interesate să obțină dispozitive de fraudare bancomate de la sursa inițială de confecționare, care era inculpatul D.A., rezultă și din convorbirile telefonice ale sus-numitului cu acești clienți (X, Z), din datele de 13 octombrie 2007, ora 1739; 23 octombrie 2007, ora 1553; 29 octombrie 2007, ora 1209; 30 octombrie 2007, ora 1122; 01 noiembrie 2007, ora 1301; 03 noiembrie 2007, ora 1655 (vol. V, fila 17 și vol. V, filele 55-56, vol. V, fila 65, vol. V, filele 68-69, vol. V, filele 84-85).

De menționat este aspectul că anterior perioadei de colaborare ilicită dintre inculpații Z.D.A. și D.A., primul dintre aceștia, mergând în Marea Britanie, în perioada anilor 2005-2006, a obținut de la un anume P.C. un laptop și un caiet ce conținea date folosibile la întreaga activitate de fraudare a bancomatelor (respectiv programele software necesare funcționării dispozitivelor destinate skimmingului, programele de compilare a datelor fraudate precum și programele de scriere a acestor date pe cârduri donate, în scopul efectuării de extrageri neautorizate de la ATM-uri). Aceste bunuri le-a pus la dispoziția coinculpatului D.A., împreună încercând să creeze dispozitive mai performante spre comercializare ilicită.

Inculpatul D.A. s-a arătat interesat de programul complex deținut de coinculpatul Z.D.A., dorind să-l cumpere de la acesta, plătind parțial suma de 1.200 de euro, stabilind ca ulterior împreună să identifice cooperarea unui specialist în informatică. Astfel, inculpatul Z.D.A. l-a cooptat în luna august 2007 în activitatea infracțională pe inculpatul B.A. zis S. sau J. (această din urmă poreclă fiind identificată ca utilizată de cel din urmă inculpat în special în anturajul informatic), acesta lucrând la o firmă de calculatoare și având cunoștințe solide de informatică (hard și soft).

Existența conexiunii infracționale directe dintre inculpații D.A. (X) și Z.D.A. (A.) și intermediată cu B.A. rezultă din convorbirile telefonice purtate de primii doi în ziua de 12 octombrie 2007, la orele 1301 (vol. IV, filele 89-90). Conform discuțiilor dintre D.A. (A.N. - X) cu același coinculpat Z.D.A. (A.), din datele de 16 octombrie 2007, ora 2052, respectiv 17 octombrie 2007, ora 2014, rezultă că, urmare a sprijinului infracțional materializat de inculpatul B.A., inculpatul Z.D.A. și-a însușit unele cunoștințe informatice de programare a PC-urilor, pe care i le-a împărtășit și lui D.A., cel din urmă reușind să programeze un astfel de PIC folosind programul inculpatului Z.D.A. adus din Anglia (vol. IV, filele 95-99).

De programul deținut inițial de inculpatul Z.D.A. s-a arătat interesată și o altă persoană, respectiv un anume C., vecin de-al inculpatului D.A., care în prezent locuiește în Canada și despre care au rezultat date că are aceleași preocupări infracționale pe linia de fraudare de bancomate.

Se impune a fi evidențiată și nota de sinteză între inculpatul D.A. (X) și C., care evidențiază preocupările infracționale comune ale celor doi, coroborat cu probatoriul cauzei, rezultând că se face referire concretă la programul de compilare deținut de inculpatul Z.D.A. În urma discuției purtate reiese că acest C. i-a trimis un pachet lui X care include o invitație pentru a veni în Canada. De asemenea acesta îl învață pe X ce să facă pentru a obține viza. Din cele spuse de X, acesta ar părea interesat să plece către Canada unde ar urma să confecționeze și să asambleze dispozitive utilizate de falsificatorii de cârduri. Programul complet (tot ce este soft) de care aceștia au neapărat nevoie costă înjur de 20.000 de euro. Din cele povestite, Canada pare a fi un teritoriu virgin din acest punct de vedere, iar X îi reamintește lui C. că dispozitivele pot fi puse pe orice, mai ales că vor cumpăra acest program de compilare. (X: Ea este întreruptă. Poți să o întrerupi de 20 de ori. Ea tot citește, știi? De unde rămâne ea tot citește în continuare până la sfârșit. Cât trage afară, ea tot citește. Nu pierde absolut nimic, randamentul e de 99%. La 10 bucăți, randamentul e de 100%.). Se gândesc cum să facă rost de bani pentru a cumpăra programul și soluția ar fi să se cupleze mai mulți băieți pentru a aduna o sumă mai mare. Deja X a dat una asamblată lui N. (n.n. se referă la inculpatul N.C.C. și din 20 de cartoane a tras 20 - vol. IV, fila 66). De subliniat că, dat fiind preocupările infracționale a cetățeanului român din Canada, acesta special s-a deplasat în România și a luat legătura cu inculpatul D.A. pentru a obține programul la care s-a făcut referire și, pe criteriul că acesta era prea scump și greu de accesat de o persoană fără cunoștințe avansate de informatică, tranzacția nu s-a mai realizat. În această împrejurare, inculpatul D.A. i-a predat intermediat 28 de PC-uri (microcontrolere electronice - componente ale dispozitivelor de fraudare ATM-uri), conținând vechiul program de funcționare utilizat de inculpatul D.A. la toate dispozitivele realizate, program procurat de la inculpatul A.I.C.

Susținerile inculpatului D.A. privind livrarea celor 28 de PC-uri, care trebuiau să ajungă în Canada la C., prin intermediul unui anume Liviu, se coroborează probațional cu datele reținute în formă sintetică din procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice (filele 34-36 dosar vol. IV).

Elocventă este și o altă discuție între același inculpat D.A. cu numitul C.(Z) din Canada, purtată în ziua de 20 august 2007, orele 1719, din care rezultă că primul s-a asigurat de funcționalitatea unor microcontrolere, urmând a fi puse la dispoziția solicitantului cu care poartă discuția telefonică, totodată aceștia făcând schimb de informații privind preocupările infracționale comune (vol. IV filele 40-45).

În sublinierea aceleiași idei, este și convorbirea telefonică purtată între aceleași persoane la data de 31 august 2007, ora 1937, cei doi schimbând informații privind modalități de asamblare a dispozitivelor și vizând o colaborare cât mai strânsă, constatându-se că inculpatul D.A. a fost invitat în Canada, unde să continue activitatea infracțională, dat fiind cunoștințele de specialitate care le deține (vol. V, filele 35-36).

În concret, din convorbirile telefonice a rezultat și faptul că inculpatul Z.D.A. a colaborat cu inculpatul B.A. Astfel acesta din urmă a descărcat programul inițial în calculatorul personal deținut la domiciliu și, având la dispoziție piesele necesare de asamblare furnizate de inculpatul Z.D.A., a realizat integratele de componență a unui dispozitiv de fraudare a bancomatelor, tip „mâță”. Acest PIC (microcontroler) era piesa centrală a echipamentului de fraudare finalizat de coinculpatul D.A., prin asamblarea acestuia în carcasa specifică, ulterior verificările de viabilitate a dispozitivului final fiind efectuate de către inculpatul B.A., constatându-l ca fiind funcțional.

Acest dispozitiv încărcat cu programul obținut de inculpatul Z.D.A. din Anglia, a ajuns în final în străinătate, în cursul lunii septembrie 2007, la dispoziția lui S.D., prin intermediul lui R.C., și a soției acestuia, D. Ulterior, inculpatul Z.D.A., identificând performanțele noului program (care avea un randament și acuratețe privind stocarea datelor vizate a fi fraudate) accesat de inculpatul B.A., a hotărât să plece în Marea Britanie, să se implice împreună cu alți complici în activități directe de fraudare bancomate, sens în care i-a solicitat inculpatului D.A. să-i realizeze un dispozitiv special, mai performant atât din punct de vedere fizic (fiind de dimensiuni mai reduse, greu de depistat de eventualele victime care accesau ATM-ul fraudat și realiza o etanșare mai bună pe bancomat), cât și funcțional.

Scopul inculpatului Z.D.A. de a pleca în străinătate pentru a continua activități ilicite pe linia comerțului electronic este evidențiat prin convorbirile telefonice purtate de acesta (AN A.) cu alte persoane (X). În acest sens, se face referire la convorbirile telefonice din datele de 25 octombrie 2005, ora 2054; 29 octombrie 2007, ora 1209; 08 noiembrie 2007, ora 1140 (vol. V, filele 59-60, vol. V, fila 65, vol. V, filele 90-95). Preocupările constante ale inculpatului Z.D.A.(A.), concretizate în obținerea cât mai multor informații privind fraudarea bancomatelor, rezultă din convorbirilor telefonice ale acestuia, cu două persoane neidentificate (X și Y), din zilele de 20 octombrie 2007, ora 1732 și 1928, rezultând date în detaliu că acesta se interesează prin accesarea internetului, de imagini cu referire la ATM-uri, precum și la alte dispozitive necesare copierii codului PIN al cardurilor bancare, (vol.

V, filele 44-45). Cu atât mai mult, referitor la același inculpat, se identifică materializarea intenției de a continua traseul infracțional și sub aspectul compilării datelor obținute în mod fraudulos, aspecte ce sunt relevate printr-o convorbire telefonică avută cu numitul C., cetățeanul român din Canada, care se afla în legătură infracțională și cu inculpatul D.A.. În acest sens, relevantă este nota de redare scrisă privind dialogul telefonic dintre cei doi din data de 21 octombrie 2007, ora 1152 (vol. V, filele 46-48).

Inculpatul B.A. a confecționat cel de-al doilea dispozitiv electronic încărcând microcipul cu date de compilare, ulterior fiind pus la dispoziția inculpatului D.A. – echipament care a fost identificat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locația sa – intermediat de către inculpatul Z.A., spre asamblare finală.

De menționat, că urmare a verificărilor specifice cu concursul specialiștilor, s-a constatat că și acest din urmă dispozitiv respecta parametrii de funcționalitate, în raport de stadiul de realizare. Coinculpații Z.D.A. și D.A. au hotărât continuarea colaborării ilicite și recompensarea inculpatului B.A., pentru activitatea infracțională desfășurată (respectiv confecționarea a 2 dispozitive de fraudare a bancomatelor tip „mâță” și verificarea viabilității mai multor microcipuri, constatate ca funcționale) cu suma de 300 euro, bani care i-au fost predați direct de către primul dintre aceștia, în mai multe tranșe. Astfel a rezultat faptul că inculpatul D.A. avea o piață largă de desfacere a acestor dispozitive de fraudare, concretizate în pic-urile („mâțele”) care se montau în fanta bancomatului, cât și echipamentul final, conținând picurile în carcasa de asamblare („vampirii”).

Dispozitivele în forma finală, conținând și programul de funcționare, erau predate în principal coinculpaților N.C.C., Z.D.A., F.I., A.I.C., iar ulterior aceștia le transferau contracost către alți diferiți clienți, respectiv persoane interesate să asigure transferul acestora în străinătate, unde în conexiune cu alte persoane cu care conlucrau în anturajul ilicit, efectuau operațiunile de skimming și extrageri neautorizate de la ATM-uri, cu rezultat de prejudiciere a titularilor legali de carduri. Printre „clienții” inculpatului A.I.C., conform declarației acestuia, se identifică un anume M.M., intruziv constatându-se și alte conexiuni cu alte persoane, până în prezent neidentificate.

Inculpatul N.C.C. avea și acesta propria lui „rețea” de distribuție, și „clienți” fideli, tot invaziv rezultând legătura acestuia delictuasă cu S., care acționa infracțional în ultima perioadă pe relația Italia, un anume H., alte persoane din Galați, o persoană cunoscută după porecla J.

Cu referire la inculpatul Z.D.A. s-a identificat că acesta avea cooperări infracționale, în afara celor cu coinculpații D.A. și A.C.I. așa cum rezultă din declarația acestuia, pe segmentul ulterior de distribuție a dispozitivelor de fraudare a bancomatelor, cu persoane care acționau în străinătate, respectiv R.C., S.D., rezultând intruziv date că, spre finalul colaborării infracționale, înainte de intervenția organelor de anchetă, acesta viza să plece în străinătate, în Anglia, unde împreună cu alți complici să materializeze activități de obținere de carduri contrafăcute, cu programe de compilare și ulterior, efectuare de operațiuni neautorizate de extrageri de numerar, în scopul obținerii de beneficii financiare ilicite.

A rezultat și faptul că inculpatul F.I. comercializa dispozitivele artizanale de fraudare a bancomatelor obținute de la inculpatul D.A., identificându-se cooperarea directă a acestuia și cu coinculpatul N.C.C. și schimb de logistică privind preocupările infracționale comune, precum și cu un anume P. care avea legături cu numitul S., rezultând și date că avea interesul de a recruta așa ziși „muncitori” care urmau să acționeze în concret ilicit la extragerile neautorizate de numerar. De altfel, inculpatul F.I., urmare a audierii, a indicat în declarațiile date că a vândut în concret trei dispozitive artizanale de fraudare a bancomatelor către M., R., M.

Astfel, având în vedere aspectele reținute mai sus, instanța a apreciat că gruparea infracțională din care fac parte inculpații D.A., N.C.C., A.I.C., F.I., Z.D.A. și B.A., întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de constituire/aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât, așa cum s-a descris anterior, exista o organizare strictă a grupului, inculpații identificându-se pe segmente de traseu infracțional ca acționând în cadrul unor celule specializate, cu reguli de acționare și o repartizare a rolurilor acestora, aceștia înțelegând să-și alăture eforturile într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată îndelungată, în vederea realizării unui scop infracțional comun (confecționarea, achiziționarea și deținerea de echipamente de skimming utilizate la fraudarea bancomatelor), pentru obținerea de importante venituri materiale. În aceste condiții susținerea inculpaților că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 ori că această infracțiune nu există, sunt nefondate. Așa cum s-a reținut mai sus, probele administrate în cauză au relevat o organizare de tip grup infracțional organizat, în care membrii acestui anturaj ilicit, în funcție de abilitățile specifice, realizau întregul traseu infracțional. Pe segmente de comportament infracțional, s-a identificat în calitate de tehnician inculpatul D.A. - care se ocupă de confecționarea, adaptarea sau montarea dispozitivelor pentru copierea datelor de pe banda magnetică a unui card și vizualizarea codului PIN, iar specialiștii colaboratori ai acestuia fiind inculpații A.C.I., Z. și B. - care au acționat și în domeniul operării pe calculator. De asemenea, au fost relevate fără nici o îndoială activitățile de distribuire, valorificare și comercializare a ansamblurilor realizate de întreg grupul inculpaților trimiși în judecată în colaborare directă ori intermediată cu grupul inculpaților pentru care s-a dispus disjungerea cauzei.

A rezultat, de asemenea, că săvârșirea acestei infracțiuni, a presupus o anumită organizare infracțională, o coordonare pe atribuții, o interdependență a actelor ilicite și constatarea unui consens neechivoc al persoanelor angrenate pe acest traseu infracțional, specific crimei organizate.

Organizarea infractorilor în vederea săvârșirii acestor infracțiuni, modurile de operare folosite, etnicitatea celor implicați, demonstrează un caracter transfrontalier, vădit prin modul de manifestare sau comitere al acestor infracțiuni.

Conceptul atașat de infracțiune transfrontalieră și conexiunile acestuia cu criminalitatea organizată, fac trimitere la ceea ce specialiștii numesc carding – termen definit ca tranzacționare ilicită și/sau utilizare frauduloasă de informații furate privind cardurile de credit. Skimming-ul se identifică ca o fiind o subdiviziune a carding-ului, metodă ilicită utilizată pentru obținerea informațiilor proprii cardurilor, de către persoanele implicate în acest gen de infracționalitate.

Rețeaua de carding - emanație a unei asocieri infracționale riguros coordonate - utilizează echipamente și ateliere specializate pentru realizarea de dispozitive specifice de fraudare carduri de credit și producere de carduri contrafăcute, care au un sistem corespunzător pentru realizarea datelor de cont obținute ilegal.

Această rețea infracțională cu specific de grup infracțional organizat, de cele mai multe ori cu caracter transfrontalier, nu are neapărat o structură ierarhică clară, dar în ciuda acestui fapt, lucrează într-un mod bine organizat, utilizând celule specializate pe funcții specifice.

Mai mult, limitele și dimensiunile rețelei sunt mari, având în vedere că există câteva niveluri de acțiune, cu referire la asociați, clienți, angajatori și contacte. Diferitele celule ale rețelei infracționale funcționează pe baze simple, membrii cunoscând doar ceea ce trebuie să facă, astfel încât într-o celulă individuală infractorii aveau doar câteva cunoștințe despre activitatea celorlalte celule.

Se lucrează într-o manieră proprie afacerilor, astfel încât datele cumpărate sau vândute între celule trebuie să fie plătite înainte de livrarea lor, deși celulele între care se face tranzacția ilegală pot fi părți ale aceleași rețele. Caracteristic structurii unei astfel de rețele infracționale este faptul că întreprinzătorii particulari formează o celulă, care are o funcție specifică și care profită de pe urma cooperării cu una sau mai multe celule.

Rețeaua infracțională, în directă legătură cu activitatea de carding, implicit și sub diviziunea skimming, întrunește elementele de bază ale criminalității organizate.

În concret, se au în vedere următoarele criterii specifice conceptului de grup infracțional organizat, ca aparținând criminalității organizate, respectiv colaborarea între mai mult de două persoane, fiecare membru are stabilite sarcini proprii în funcție de abilitățile infracționale pe care le materializează, organizarea pentru o perioadă de timp îndelungată (acest criteriu privește stabilitatea și durabilitatea potențială a grupului) identificarea comiterii unei infracțiuni concret indicată în textele de incriminare, respectiv dispozițiile art. 2, lit. b), pct. 18, folosește structura asemănătoare proprie afacerilor, urmărind obținerea unor benefici materiale. Cercetările penale efectuate în cauză au subliniat aspectul că persoanele în sarcina cărora s-au reținut indicii de vinovăție penală conform prevederilor Legii nr. 365/2002 și Legii 39/2003 prilej al activității ilicite privind comerțul electronic și pe componenta de crimă organizată, au folosit ca segment infracțional metoda specifică de fraudare a cardurilor bancare, respectiv skimmingul, care la ora actuală, reprezintă un fenomen global și are cea mai însemnată contribuție la creșterea rapidă a fraudei în industria cardurilor bancare.

Dispozitivele electronice disponibile în comerț au fost adaptate de infractori pentru a fi folosite ca dispozitive de skimming. Din punct de vedere al construcției acestora, sunt dispozitive externe și interne, în speță constatându-se că inculpații au folosit echipamente de primul tip, respectiv având încorporate în principal un cititor de bandă magnetică, o baterie și un memory chip.

Dispozitivele de skimming identificate asupra unora dintre inculpați au încorporate elemente destinate să șteargă informațiile în eventualitatea captării sau alterării datelor stocate, asigurându-se că orice date descărcate nu mai pot fi folosite/citite fără codul corect respectiv parola (identificată intruziv și prin audieri, ca fiind: „curata”, „căluți”, „carton”). În cauză au fost efectuate percheziții domiciliare, în baza autorizațiilor emise de către Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6096/110/2007 la locuințele inculpaților D.A., N.C., Z.D.A., B.A., F.I., A.I.C., ocazie cu care s-au ridicat mai multe bunuri ce au prezentat interes judiciar.

Totodată, s-a efectuat percheziție și asupra autoturismului aparținând inculpatului N.C., ocazie cu care s-a constatat că acesta, deținea într-un obiect de îmbrăcăminte personal, două dispozitive confecționate artizanal din material de tip textolit de culoare gri, ce aveau aplicate pe partea din spate circuite electronice, echipamentele respective imitând fante de bancomat, acestea fiind conținute într-un înveliș de hârtie de culoare roz. Așa cum rezultă din probatoriul cauzei, aceste două echipamente de fraudare (care erau de tipul celor denumite, în cadrul limbajului infracțional, „vampiri”), inculpatul N.C.C. le-a obținut contra-cost de la inculpatul D.A. și intenționa să le vândă unor alți clienți, care așteptau onorarea acestei comenzi.

Bunurile identificate urmare a perchezițiilor menționate, au fost puse la dispoziția specialiștilor din cadrul I.T.A. București, pentru efectuarea unei constatări tehnico-științifice.

Dispozitivele tip bancomat, ridicate de la N.C.C. și D.A. prezintă caracteristicile mecanice și electrice care le fac apte să poată fi folosite la copierea, stocarea și transmiterea datelor aflate pe pista a doua a cardurilor magnetice folosite în sistemele bancare.

Conform resurselor arhitecturale ale dispozitivelor analizate, după achiziția datelor pe bandă magnetică prin intermediul unui cap magnetic și a unui circuit integrat cititor de cap magnetic, stocarea acestora în memoria nevolatilă și transmiterea lor prin intermediul interfeței seriale a microcontrolerului, datele de pe cardurile magnetice pot ajunge în memoria unui calculator personal, care a fost conectat prin intermediul portului serial la aceste dispozitive.

Toate dispozitivele analizate prezintă caracteristici similare, indicând aceiași sursă de proveniență. De asemenea, caracteristicile mecanice și electronice le fac apte să poată fi atașate cu ușurință peste panoul frontal al unor echipamente bancare, fără a atrage în mod evident atenția utilizatorilor legitimi ai acestor sisteme de plată electronică.

Între dispozitivele tip gură de bancomat analizate, cele două aflate la inculpatul N.C.C. (anexa 1 fig. 97 și 98), sunt complete atât din punct de vedere mecanic cât și electronic, prezentând toate resursele arhitecturale necesare utilizării și sunt apte de funcționare. Astfel aceste dispozitive pot achiziționa, stoca și transmite, printr-o interfață de tip serial, datele achiziționate de pe banda magnetică a cardurilor care tranzitează prin fanta acestora.

Pentru a testa funcționalitatea acestor două dispozitive s-a folosit programul „Serial Comunicator” precum și cablul de date identificat la N.C.C. (anexa 1 figura 99), cu ajutorul căruia s-au conectat pe rând cele două dispozitive la portul serial al unul calculator personal. S-a constatat că pentru a putea descărca datele din aceste dispozitive, trebuia transmisă o anumită parolă către ele. După mai multe încercări s-a constatat că parola la care cele două dispozitive răspund este formată din 6 caractere și anume „curată”. După transmiterea acestei parole, dispozitivele au transmis pe interfața serială conținutul memoriei lor, după care aceste memorii s-au șters automat.

Conținutul memoriei unuia dintre aceste dispozitive a putut fi salvat și este redat în anexa 1 fig. 123. Din analizarea acestui conținut s-a constatat că el reprezintă o succesiune de înregistrări a datelor de pe pista a doua a unor carduri bancare. Pentru a constata că dispozitivele pot realiza și înregistrări, s-au trecut prin fanta unuia din dispozitive mai multe carduri de test. S-a transmis din nou parola „curata” și s-a constatat că înregistrările din memoria dispozitivului sunt identice cu datele de pe pista a doua a cardurilor de test.

Un alt montaj similar cu cel inscripționat PIC 02, a fost găsit și la inculpatul B.A., (anexa 1 fig. 107). Cele două dispozitive inscripționate „PIC Start Plus" (anexa 1 fig. 70) găsite tot la D.A. permit înscrierea aplicațiilor în microcontrolerele de tip PIC prin conectarea la un calculator personal.

La inculpatul Z.D.A. au fost identificate componente care ar putea fi folosite la construcția unor dispozitive de tip gură de bancomat (ex. circuite electronice) dar și un cablu care prezintă caracteristici similare celor folosite pentru descărcarea datelor din astfel de dispozitive (anexa 1 fig. 88).

De asemenea, tot la inculpatul Z.D.A. au fost identificate și 16 plăcuțe metalice (12 și respectiv 4) cu dimensiuni similare celor folosite la tastaturile unor echipamente bancare (anexa 1 fig. 90 reper A și B).

La inculpatul B.A. au fost identificate mai multe componente electronice care pot fi utilizate pentru construirea dispozitivelor de tip gură de bancomate cum ar fi 4 microcontrolere, 6 microcontrolere, cristale cuarț, un cap magnetic introdus într-un ansamblu mecanic marcat cu care mai are atașat un mic circuit electronic.

Tot la inculpatul B.A. a mai fost identificată și o platformă electronică inscripționată PIC - (anexa 1 fig. 107) cu ajutorul căreia pot fi dezvoltate aplicațiile software necesare microcontrolerelor de tip PIC precum și un montaj artizanal realizat pe un cablaj de test (anexa 1 fig. 108) pe care se pot implementa aplicații similare celor care sunt implementate în dispozitivele de tip gură de bancomat.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

În cea ce privește pericolul social concret sporit al faptelor, instanța a apreciat că acesta rezultă nu numai din gravitatea faptelor descrise mai sus, avută în vedere după criteriul sancțiunii prevăzută de legiuitor, ci și datorită contextului infracțional, constând în aceea că, infracțiunea de deținere a echipamentelor în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, reprezintă infracțiunea scop a constituirii ori aderării la grupul infracțional organizat a celor 6 inculpați și, în același timp, este infracțiunea mijloc pentru săvârșirea altor infracțiuni mai grave, respectiv cea de copiere și falsificare a instrumentelor de plată electronice, ce urmau a fi comise în străinătate de către alți membri din cadrul rețelei infracționale.

De asemenea, trebuie avut în vedere și impactul pe care îl are în societate săvârșirea acestui gen de infracțiuni - infracțiuni de pericol - asupra încrederii publice în utilizarea mijloacelor de plată electronice, în securitatea sistemului. Nu este de neglijat nici faptul că, în afara granițelor țării, România este prezentată ca fiind cea mai cunoscută țara din care provin infractorii specializați în fraude bancare, ceea ce reprezintă un stigmat pentru cetățenii români. Referitor la faptele penale ce li se impută, inculpații au avut o conduită procesuală finală de recunoaștere, având în vedere probatoriul, care a subliniat în mod indubitabil vinovăția penală privind contextul infracțional identificat. De menționat este aspectul că inculpații s-au limitat în declarațiile date, sub aspectul identificării amplorii activității infracționale, ținând sub tăcere toate conexiunile infracționale, unele dintre acestea fiind identificate intruziv. Inculpații au solicitat aplicarea dispozițiilor de reducere a pedepselor prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, apreciind că au avut disponibilități de cooperare judiciară în perspectiva beneficiului aplicabil concret în cauză. Aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile însă în cauză deoarece condițiile prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 nu sunt îndeplinite. Așa cum s-a arătat mai sus, inculpații au recunoscut faptele limitat, negând existența grupului și acceptând o arie restrânsă a deținerii de echipamente destinate falsificării de instrumente de plată electronice, atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească.

Pe de altă parte din actele dosarului rezultă că la data de 20 martie 2007, lucrătorii din cadrul B.C.C.O. Bacău s-au sesizat din oficiu, cu referire la faptul că numiții: M.O.R., Z.Q.I., P.G.V., desfășoară activități infracționale privind legea comerțului electronic (Legea nr. 365/2002), respectiv infracțiuni de falsificare a instrumentelor de plată electronică, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, acționând în cadrul unui grup organizat și ca urmare a acestor date au ajuns să depisteze pe inculpați.

S-a mai reținut, de asemenea, că inițial s-au obținut informații despre preocupările infracționale ale membrilor grupului, urmare a audierii martorului protejat M.C., care a detaliat împrejurări cunoscute în mod direct sau indirect, privind activitatea acestui anturaj de conivență, referitor la efectuarea de fraude la bancomate, care a acționat în principal în străinătate, în țări ca Marea Britanie, Franța, Olanda și Italia. În speță însă nici unul dintre inculpați nu a denunțat în timp util pe vreun membru al grupului înainte ca organele judiciare să fi depistat prin mijloace proprii existența, structura și componența acestuia. Pe de altă parte, s-a constatat că inculpații au oferit unele date după ce au fost descoperiți, prinși ori arestați și numai după ce organele judiciare le-au demonstrat, prin probe, implicarea în activitatea infracțională. În aceste împrejurări, instanța a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 9 alin. (2) C. pen.

Având în vedere aspectele constatate privind conduita inculpaților D.A., Z.D.A., A.I.C., B.A. și F.I. instanța a reținut în favoarea acestora circumstanțele judiciare atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. prin efectul cărora pedepsele cu închisoarea ce s-au stabilit pentru fiecare infracțiune comisă au fost coborâte sub minimul special. În cea ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii, având în vedere gravitatea faptelor așa cum a fost subliniată mai sus, instanța a apreciat că se impune executarea prin privare de libertate.

Împotriva sentinței penale au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpații.

În motivarea apelului său, parchetul a arătat următoarele:

Sentința penală este nelegală și netemeinică în ceea ce privește cuantumul pedepsei de 2 ani aplicată inculpatului N.C.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) cu referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în raport cu ceilalți inculpați, având în vedere starea de recidivă a acestuia și contribuția substanțială a acestuia la desfășurarea activității infracționale. Inculpatul este cel care l-a identificat pe inculpatul D.A. ca sursă de furnizare de dispozitive de fraudare bancomate în vara anului 2007, prin colaborare cu inculpatul F.I.

Acesta punea la dispoziția lui D.A. diferite componente de asamblare pentru confecționarea „mâțelor” și a „gurilor de bancomat”, el ocupându-se și de comercializarea acestora. Contactele ilicite dintre cei doi inculpați (N.C.C. și D.A.) au fost multiple și succesive, respectiv inculpatul N.C.C. a comercializat un număr de 12 dispozitive de tip „gură de bancomat” numărul acestora fiind mult mai mare decât cele recunoscute de către ambii inculpați (pag. 19-41 din rechizitoriu).

De asemenea, instanța a omis confiscarea de la inculpat, în baza prevederilor art. 118 lit. e) C. pen. cu referire la art. 13 din Legea nr. 39/2003, a sumei de 18.000 euro, identificat ca rezultat infracțional.

Inculpații nu și-au motivat în scris apelurile, iar cu ocazia dezbaterilor, prin apărători, au solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de constituire în grup infracțional, întrucât nu sunt realizate elementele constitutive ale acestei infracțiuni și suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen. pentru cea de a doua infracțiune.

Prin decizia penală nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinței penale nr. 216/D/21 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, care a fost desființată în parte și rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului N.C.C. în pedepsele componente și s-a majorat pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) cu aplicarea art. 2 lit. a), b) pct. 18, lit. c), pct. 4 din Legea nr. 39/2003, de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. cu aplicarea art. 13 din Legea nr. 39/2003 s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.C.C. a sumei de 18.000 euro și a fost obligat inculpatul la plata sumei către stat.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței și s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații F.I., B.A., Z.D.A., N.C.C., D.A. și A.I.C.

Instanța de prim control judiciar a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului N.C.C. este prea mică în raport cu starea de recidivă și contribuția esențială a acestuia, astfel că se impune majorarea acesteia în raport cu prevederile art. 72 și art. 52 C. pen.

Prima instanță a omis să confiște de la inculpatul N.C.C. suma de 18.000 euro, în baza art. 118 lit. e) C. pen., pe care a dobândit-o în urma săvârșirii infracțiunilor.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a dobândit această sumă, din care o parte a fost găsită la percheziția efectuată și depusă la camera de corpuri delicte, conform dovezii aflate la pagina 634 dosar urmărire penală.

Nu pot fi primite cererile inculpaților de a se dispune achitarea pentru infracțiunea de constituire în grup infracțional prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât din probele administrate în cauză și care au fost arătate pe larg de prima instanță rezultă în mod cert existența acestei infracțiuni.

Motivarea făcută de instanța de fond și pe care și-a însușit-o și instanța de apel arată în mod detaliat considerentele pentru care sunt realizate elementele constitutive ale acestei in fracțiuni.

În ce privește pedepsele aplicate inculpaților, cu excepția inculpatului N.C.C., acestea au fost bine individualizate conform art. 72 și art. 52 C. pen., reținându-se și circumstanțe atenuante, astfel că nu se impune reducerea acestora și nici aplicarea art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată.

Gravitatea infracțiunilor săvârșite, modul cum au fost realizate, consecințele pe care le-au avut și starea de pericol pe care o prezintă impun ca executarea pedepselor să se facă cu privare de libertate, neexistând garanția că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, inclusiv pentru inculpații B.A. și Z.D.A., care au fost judecați în stare de libertate și care au tergiversat soluționarea cauzei, fapt ce a atras nemulțumirea inculpaților arestați.

Împotriva Deciziei penale nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, în termen legal au declarat recurs inculpații Z.D.A. și B.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

O primă critică formulată de inculpați vizează greșita încadrare juridică a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003, aceasta putând fi încadrată în drept în dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 2 pct. 18 lit. c), faptă pentru care solicită achitarea.

A doua critică privește netemeinicia pedepselor aplicate, pe care inculpații le consideră prea aspre, solicitându-se aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen., pentru inculpatul Z.D.A. și a dispozițiilor art. 81 C. pen. pentru inculpatul B.A.

În drept, inculpații au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 și pct. 17 C. proc. pen.

Examinând recursurile formulate în cauză prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte reține că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești s-a reținut corect situația de fapt, expusă pe larg de prima instanță și care nu se impune a fi reluată, dispunându-se condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, nefiind comisă de instanțe o gravă eroare de fapt ce ar avea drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.

Săvârșirea infracțiunilor de către inculpați rezultă din declarațiile acestora coroborate cu declarațiile coinculpaților N.C.C., D.A., A.I.C., F.I. și ale martorilor G.G., A.E.A., M.N.C., D.S.E., C.M., B.M., B.A.M., C.F., raportul de constatare tehnico-științifică din 28 ianuarie 2008, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele verbale de redare în formă scrisă a imaginilor, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor în sisteme informatice și rapoartele privind efectuarea perchezițiilor informatice, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2116114 din 8 ianuarie 2008, procesele-verbale de percheziție a autoturismelor inculpaților N.C.C. și F.I., proces-verbal de percheziție corporală a inculpaților N.C.C. și D.I., procesul-verbal de audiere a martorului cu identitate protejată M.C.

În speță s-a făcut și o corectă încadrare juridică a faptelor săvârșite de inculpați, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpatului B.A.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin „grup infracțional organizat” se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu au continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Inculpații au făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, astfel cum este definit acesta de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, grup ce a existat pentru o perioadă de timp, având o structură determinată, care a acționat coordonat în scopul comiterii unei infracțiuni grave, conform pct. 18 art. 2 din aceeași lege, pentru a obține beneficii financiare importante.

Astfel, inculpații D.A. și A.I.C. colaborau în activitatea infracțională de confecționare a dispozitivelor electronice necesare citirii benzii magnetice a cardurilor bancare, în sensul că inculpatul D. realiza partea mecanică, iar inculpatul A. partea electronică și cea de programare, urmând ca acestea să fie distribuite contra cost diferiților clienți interesați.

Ulterior, în această activitate s-a implicat și inculpatul F.I., acesta obținând, potrivit comenzilor pe care le avea, dispozitivele confecționate de inculpații D. și A., pe care le comercializa diferiților cetățeni români.

Inculpatul N.C.C., la rândul său, a colaborat cu inculpatul D., obținând de la acesta spre comercializare, contra cost, mai multe echipamente de fraudare bancomate.

Pentru confecționarea „mâțelor” și a „gurilor de bancomat” inculpatul N. punea la dispoziția inculpatului D. diferite componente de asamblare.

Inculpatul Z.D.A. l-a cunoscut pe inculpatul D.A. prin intermediul numitului S.D., acesta din urmă fiind cunoscut în Marea Britanie ca fondator de bancomate.

Rolul inculpatului Z.D.A. era acela de identificare a persoanelor interesate de achiziționarea unor echipamente de fraudare bancomate, transmiterea de comenzi inculpatului D.A. pentru confecționarea acestora, transferarea acestor echipamente din țară în străinătate și distribuirea lor, contra cost, celor care le-au comandat.

Probele administrate au concluzionat că inculpatul Z.D.A. a „procurat” în această modalitate 9 echipamente electronice tip „mâță” și un număr de 8 „guri de bancomat” pentru numitul S.D., însă în afara acestora a procurat astfel de dispozitive și pentru alte persoane cu care se afla în legătură.

Inculpații D.A. și Z.D.A. au încercat să creeze dispozitive mai performante în vederea comercializării, sens în care acesta din urmă i-a pus la dispoziție inculpatului D. un laptop și un caiet ce conțineau datele necesare în activitatea de fraudare a bancomatelor – programele software necesare funcționării dispozitivelor destinate skimmingului, programele de compilare a datelor fraudate precum și programele de scriere a acestor date pe carduri clonate, în scopul efectuării de extrageri neautorizate de la ATM-uri.

În luna august 2007, inculpatul Z.D.A. l-a cooptat în activitatea infracțională pe inculpatul B.A., ce avea cunoștințe de informatică, desfășurându-și activitatea la o firmă de calculatoare.

În baza datelor puse la dispoziție și a pieselor necesare asamblării furnizate de inculpatul Z.D.A., inculpatul B. a realizat integratele de componență ale unui dispozitiv de fraudare a bancomatelor tip „mâță”, ulterior, inculpatul D. finalizând echipamentul de fraudare, verificările de viabilitate fiind efectuate de inculpatul B. Acest dispozitiv încărcat cu programul obținut de inculpatul Z.D.A. din Anglia a ajuns la dispoziția numitului S.D.

Inculpatul B.A. a confecționat și cel de al doilea dispozitiv electronic, încărcând microcipul cu date de compilare, ulterior acesta fiind pus la dispoziția lui D.A.

Pentru activitatea desfășurată în cadrul grupului inculpatului B.A. a fost recompensat cu suma de 300 euro.

Față de cele expuse, nu se poate reține că acest grup a fost format ocazional, în scopul comiterii imediate a unei infracțiuni, că nu avea continuitate și roluri prestabilite pentru membrii săi.

Așa cum s-a arătat, inculpatul D.A. a confecționat dispozitivele de fraudare a bancomatelor, în ultima perioadă inculpatul, conlucrând în activitatea infracțională cu inculpatul B.A. și folosindu-se de programul informatic obținut de inculpatul Z.D.A. din Anglia.

Aceste dispozitive în forma finală, precum și programele de funcționare erau predate inculpaților N., Z.D., F. și A., care le vindeau persoanelor interesate de fraudarea bancomatelor, aceștia având practic la rândul lor alte rețele de distribuție, atât în țară, cât și în străinătate.

Cea de a doua critică formulată de inculpați, privitoare la netemeinicia pedepselor aplicate este, de asemenea, nefondată, nefiind incidente dispozițiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, împrejurările săvârșirii acestora, amploarea activității infracționale, urmările produse, cate care circumstanțiază persoana inculpaților, atitudinea procesuală a acestora.

Astfel, inculpatul Z.D.A. nu este cunoscut cu antecedente penale, este elev la frecvență redusă, caracterizat pozitiv la locul de muncă, a recunoscut faptele comise.

Inculpatul B.A. este, de asemenea, la prima încălcare a legii penale, este încadrat în muncă, cu o bună conduită, a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

Având în vedere însă pericolul social ridicat al faptelor comise și amploarea activității infracționale, instanțele au apreciat corect că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art. 81 sau 861 C. pen., pentru a se dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, scopul acesteia putându-se realiza prin privarea de libertate a inculpaților.

În favoarea inculpaților au fost deja reținute circumstanțe atenuante, iar o nouă reducere a pedepselor nu ar mai fi în măsură să asigure scopul educativ și preventiv al pedepsei.

În ceea ce privește solicitarea inculpaților de a fi reținute dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în cauză, întrucât inculpații, în cursul urmăririi penale sau al judecății, nu au denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, organele de urmărire penală depistând prin mijloace specifice existența, componența, structura și activitatea grupului.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile ca nefondate, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îi va obliga pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații Z.D.A. și B.A. împotriva Deciziei penale nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2009.