Public servant salary supplements: unenforceable due to absence of unified salary system legislation

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 5 decembrie 2008, reclamantul Ș.H.C. a chemat în judecată A.N.O.F.M., solicitând obligarea pârâtei la plata suplimentului postului, de 25% din salariul de bază și respectiv, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, de 25%, pentru perioada 15 mai 2006 – 31 decembrie 2006, sume actualizate.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că în intervalul de timp susmenționat a avut calitatea de funcționar public în cadrul A.N.O.F.M. și că, deși, potrivit Legii nr. 188/1999 este îndreptățit la cele două suplimente la salariul de bază, pârâta a refuzat în mod nejustificat să-i achite drepturile bănești cuvenite.

Prin sentința nr. 19 din 16 ianuarie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei să acorde reclamantului suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, în procent de câte 25%, pe perioada 15 mai 2006 – 31 decembrie 2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, prevăzute ca atare de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 republicată, text de lege aflat în vigoare, deși suspendat periodic.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a arătat că în vederea reglementării drepturilor salariale ale funcționarilor publici pe anul 2006, a fost adoptată O.G. nr. 6/2007, în condițiile în care a fost menținută suspendarea aplicării dispozițiilor art. 29 alin. (1) - în prezent art. 31 alin. (1) – din Legea nr. 188/1999 republicată.

Potrivit prevederilor acestei ordonanțe, gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate.

Pârâta a mai învederat că prin legile bugetului de stat pe anii 2007 și 2008 nu au fost prevăzute sume pentru acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, dispozițiile din Legea nr. 188/1999 privind plata acestor sporuri, fiind inaplicabile, în condițiile în care nu a fost adoptată legea referitoare la stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a dispune casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Astfel, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare, republicată în M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Același articol prevede în alineatul 3 că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Prin O.G. nr. 6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.

În raport de aceste dispoziții legale și în lipsa unui act normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, instanța de fond a reținut în mod nejustificat că se impune acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă calcularea acestor două componente ale salariului funcționarilor publici este necesară fie adoptarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie promovarea unei hotărâri de guvern date în executarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999, republicată.

În condițiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi bănești ar însemna obligarea autorității ori a instituției publice angajatoare – în speță, A.N.O.F.M. – la plata unor sume imposibil de calculat și, în consecință, pronunțarea unei hotărâri nesusceptibile de executare.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea, admițând recursul, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.O.F.M. împotriva sentinței nr. 19 din 16 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Ș.H.C., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 mai 2009.