Validity of national detention based on European Arrest Warrant: Limitation of judicial review to formal verification
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's decision to detain the respondent for five days, thereby leaving the detention order in force and obliging the respondent to pay 300 RON in judicial costs. The dispute involved a challenge to a five-day detention order issued pursuant to a European Arrest Warrant (EAW) for drug trafficking, where the respondent argued she was present in Romania during the relevant period and did not commit the offense. The Court ruled that the national judicial authorities’ role is strictly limited to formal verification of the EAW’s existence and the presence of sufficient indicia, as substantive defenses regarding the commission of the offense fall within the exclusive jurisdiction of the issuing authority; consequently, the appeal was rejected based on Article 38515(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, following the formal requirements of Articles 883 and 90 of Law No. 302/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 883 din Legea nr. 302/2004, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Validity of national detention based on European Arrest Warrant: Limitation of judicial review to formal verification: The dispute involved a challenge to a five-day detention order issued pursuant to a European Arrest Warrant (EAW) for drug trafficking, where the respondent argued she was present in Romania during the relevant period and did not commit the offense. The Court ruled that the national judicial authorities’ role is strictly limited to formal verification of the EAW’s existence and the presence of sufficient indicia, as substantive defenses regarding the commission of the offense fall within the exclusive jurisdiction of the issuing authority; consequently, the appeal was rejected based on Article 38515(1)(b) of the Code of Criminal Procedure, following the formal requirements of Articles 883 and 90 of Law No. 302/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal as unfounded, providing the legal basis for the court's final decision on the merits of the recourse.
Procedural rule applied in the dispositive to determine the allocation of judicial costs to the losing party.
Full text
Deliberând asupra recursului, se constată:
Prin încheierea din 28 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus arestarea persoanei solicitate Z. (fostă N.)C., pe o durată de 5 zile, de la 28 aprilie 2009 la 2 mai 2009 inclusiv.
S-a emis mandatul de arestare.
S-a reținut că există o semnalare a B.N.I. privind existența unui mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate, în condițiile art. 883 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006 și prin Legea nr. 222/2008.
Chiar dacă semnalarea nu echivalează cu mandatul european de arestare, fiind suficiente înscrisuri din care rezultă indiciile de participare a acesteia la o grupare infracțională de crimă organizată de comercializare droguri narcotice, s-a admis cererea și s-a dispus arestarea.
În termen legal persoana solicitată a exercitat calea ordinară de atac a recursului, pe motiv că nu s-ar face vinovată de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, în perioada respectivă aflându-se în România.
Examinând criticile în raport cu actele și lucrările cauzei, încheierea atacată cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Centrul de cooperare polițienească națională – B.N.I. a transmis D.G.P.M.B. – S.I.C. și a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București semnalarea B.N.I. Viena – Austria privind urmărirea internațională în vederea arestării și predării către Austria a persoanei solicitate pe numele căreia este emis un mandat european de arestare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.
Persoana solicitată a fost identificată pe raza Municipiului București, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 24 din 28 aprilie 2009 a fost reținută pentru 24 ore (fila 14).
Audiată cu ocazia reținerii, persoana solicitată nu recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care s-a emis mandatul european de arestare, considerând totul o înscenare pusă la care de un oarecare cetățean austriac care ar fi dorit să se căsătorească cu el, recunoscând că a fost în Viena în perioada 7 decembrie 2003 – februarie 2004.
Cu ocazia audierii de către instanța, și-a menținut aceeași declarație.
Înalta Curte constată că au fost respectate întocmai dispozițiile legale din Legea nr. 302/2004, cu modificările ulterioare (art. 883, art. 90 alin. (1)- alin. (2), motivele de recurs reprezentând apărări de fond în legătură cu care instanțele românești nu se pot pronunța.
Verificările pe care le pot face instanțele naționale sunt numai formale, autoritățile judiciare emitente ale mandatului european de arestare fiind îndrituite a se pronunța în legătură cu existența sau inexistența infracțiunilor.
Prin urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata Z. (N.)C. împotriva încheierii din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 3917/2/2009.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009.