Challenging public domain inventory inclusion; failure to satisfy mandatory pre-judicial administrative complaint deadline

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

S.C.”P.G.C. - D.C.” SRL Galați a solicitat anularea înscrierii din H.G. nr. 562 din 5 iunie 2002, cu privire la atestarea domeniului public al județului Galați - din componența Piețe-Târguri a poziției 1.5.2. Complex Comercial Dimineții, având structura B.a. P+D, pentru suprafața de 102 mp. din totalul de 352 mp.construită în anul 1996, având valoare de inventar de peste 500.000.000 lei.

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr.74 din 6 iunie 2003, a respins ca tardivă acțiunea; totodată, a respins cererile de chemare în garanție formulate de Guvernul României împotriva Consiliului Local Galați, Consiliul județean Galați și Ministerul Administrației Publice.

S-a reținut că, H.G. nr. 562/2002, cu anexele prin care se atestă inventarul cu bunurile care alcătuiesc domeniul public al județului Galați, a fost publicată în M. Of. nr.605 bis din 15 august 2002, iar acțiunea a fost formulată la 12 februarie 2003, peste termenul de 30 de zile prevăzut de art. 5 din Legea nr.29/1990, astfel că este tardivă.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, susținând: întâi, că instanța nu s-a pronunțat asupra excepțiilor privind lipsa calității sale procesuale active, a tardivității și inadmisibilității acțiunii invocate de Guvern și chematele în garanție; în al doilea rând că, acțiunea a fost formulată în termen de 1 an de la data publicării H.G. în M. Of., astfel că în mod greșit a fost respinsă ca tardivă.

Recursul este nefondat.

Cu privire la primul motiv de casare, pe de o parte, se constată, că instanța de fond s-a pronunțat asupra tardivității acțiunii, sens în care a și fost respinsă, iar pe de altă parte că, recurenta nu a făcut dovada interesului în ce privește omisiunea instanței de a se pronunța și asupra celorlalte excepții invocate de Guvern și chematele în garanție, privind lipsa calității sale procesuale active și, respectiv inadmisibilitatea acțiunii.

De asemenea, este nefondat și cel de-al doilea motiv de casare, întrucât, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr.29/1990, înainte de a sesiza instanța de contencios competentă, reclamantul va trebui, mai întâi, să se adreseze în termen de 30 de zile, de la data la care i s-a comunicat actul administrativ prin care se consideră vătămat, autorității administrative emitente care este obligată să rezolve reclamația în termen de 30 de zile de la aceasta.

În cauză, H. G. nr. 562/2002 nu a fost comunicată cu reclamanta, întrucât nu există nici o prevedere legală în acest sens, astfel că pentru ea termenul de 30 de zile prevăzut de lege, în scopul de a se adresa cu reclamație autorității administrative emitente, a început să curgă de la data publicării actului atacat în M. Of. din 15 august 2002.

Or, reclamanta nu a realizat în prealabil procedura prevăzută imperativ de art. 5 din Legea nr.29/1990, ci s-a adresat direct instanței de judecată, la 12 februarie 2003, peste termenele de prescripție de 30 de zile prevăzute în alin. (1) și (2) din art.5, care au început să curgă de la 15 august 2002.

În consecință, soluția primei instanțe este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de S.C.”P.G.C. - D.C.” SRL Galați împotriva sentinței civile nr.74 din 6 iunie 2003 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 5 februarie 2004.