Rape of a minor: statutory aggravation applies where victim's age was known or apparent

Asupra recursurilor de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 14/ MF din 29 octombrie 2008, Tribunalul Argeș a condamnat pe inculpații:

C.A.l., la pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și a art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

L.I. și P.D., la pedepsele de câte 8 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) - art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și a art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata reținerii și arestării preventive a acestora, de la 2 ianuarie 2008 la zi.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 C. civ. și art. 1003 C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 80.000 lei cu titlu de daune morale, către partea civilă M.L.E.

Totodată, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței. în esență, s-au reținut următoarele:

În noaptea de 1 ianuarie 2008, aflându-se în discotecă, martorul G.D.M. a invitat-o telefonic pe partea vătămată M.L.E., în vârstă de 14 ani și 5 luni, să stea de vorbă în afara discotecii, într-un autoturism, ocazie în care inculpatul C.A.l. a împins-o pe aceasta pe bancheta din spate a mașinii, după care i-a cerut inculpatului L.I. să pornească motorul, indicându-i traseul.

Fiind încadrată pe bancheta mașinii de martorul G.D.M. și inculpatul P.D., aflat sub influența băuturilor alcoolice, partea vătămată i-a cerut șoferului L.I. să oprească autoturismul și a încercat să apeleze un prieten, însă inculpatul C.A. i-a interzis să folosească telefonul mobil și a întrerupt funcționarea acestuia, reținându-l asupra sa. Totodată, a creat o stare de confuzie, lăsând să se înțeleagă că o cunoaște de mai mult timp pe partea vătămată, cu care a mai întreținut relații sexuale și a amenințat-o că, în cazul în care nu se va conforma, o va vinde în Spania, sens în care a purtat o convorbire telefonică, lăsând să se creadă că ar putea să o vândă contra sumei de 1200-1500 Euro.

Cunoscând faptul că martorul G.B.P. este singur acasă, inculpatul C.A. i-a cerut inculpatului L.I. să se deplaseze la locuința acestuia, unde inculpatul C.A. i-a solicitat martorului G.D.M. să-i pună casa la dispoziție pentru aproximativ o oră. Rămânând cu cei trei inculpați, aceștia au întreținut, prin constrângere, mai multe raporturi sexuale orale cu partea vătămată minoră, după care, inculpatul L.I. a transportat-o la domiciliu.

Sentința anterior arătată a fost apelată de inculpați și partea civilă.

Prin decizia penală nr. 2/ A/MF din 6 ianuarie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul părții civile M.L.E., a desființat, în parte, sentința atacată și a obligat, în solidar, pe inculpați la plata sumei de 10 000 lei despăgubiri civile materiale, majorând de la 80 000 lei la 150 000 lei daunele morale către parte civilă.

Prin aceeași decizie, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.

Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus la zi durata arestării preventive a acestora.

Prin recursurile declarate, inculpații au pus concluzii de admitere a recursurilor și casare a hotărârilor atacate, solicitând următoarele:

inculpatul C.A.l. a solicitat reducerea pedepsei aplicate, ca urmare a acordării unei mai mari eficiente datelor ce caracterizează persoana sa, care a săvârșit fapta, necunoscând vârsta părții vătămate;

- inculpatul L.I. a solicitat înlăturarea agravantei prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., arătând că starea de minoritate a părții vătămate nu putea fi apreciată și respectarea principiului proporționalității, cu consecința reducerii pedepsei aplicate, pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii;

- inculpatul P.D. a solicitat înlăturarea agravantei prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen. și reducerea pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege cu executarea în condițiile art. 81 sau 861 C. pen., pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii.

Fată de mențiunile eronate din conținutul încheierii de la data de 12 februarie 2009, care se referă la un alt dosar, apărătorul inculpatului P.D. a solicitat îndreptarea erorii materiale și revocarea arestării preventive a inculpatului.

Recursurile inculpaților nu sunt fondate.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpaților, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedepsele aplicate.

În ce privește critica invocată de toți inculpații, în sensul înlăturării agravantei prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., se constată că nu este întemeiată.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpații au avut reprezentarea că victima infracțiunii de viol este minoră. Sub acest aspect, sunt edificatoare precizările părții vătămate M.L., făcute în cursul cercetării judecătoreștii, la Tribunalul Argeș, că, în timp ce era condusă contra voinței sale în autoturismul în care se aflau toți inculpații: „le-am spus inculpaților că abia am împlinit 14 ani și că sunt virgină”.

De altfel, așa cum au reținut instanța de fond și cea de apel, vârsta părții vătămate putea fi ușor apreciată de inculpați și în raport de înfățișarea acesteia.

Așa fiind, încadrarea juridică dată faptei este corectă, neimpunându-se casarea hotărârilor sub acest aspect.

Nici critica referitoare la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților nu este fondată.

În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpații au conceput și realizat infracțiunea de viol (au condus-o pe partea vătămată minoră, cu autoturismul la locuința martorului G.D.M., în timp ce inculpatul C.A. a înfrânt rezistența acesteia prin diverse amenințări, după care au întreținut mai multe raporturi sexuale orale), precum și de datele ce caracterizează persoana inculpaților (atitudine sinceră, fără antecedente penale), rezultă că instanțele au individualizat în mod just cuantumul pedepselor aplicate, acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și le-au aplicat pedepse al cărei cuantum a fost corect stabilit.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanțele au avut în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, pe care, în mod corect, le-au valorificat în favoarea acestora, prin reținerea circumstanțelor atenuante.

Sub aspectul modalității de executare a pedepselor aplicate, se constată că, în mod corect, în raport de gravitatea faptei săvârșite, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat doar prin executarea în regim de detenție.

În ce privește cererile formulate de recurenții inculpați C.A.l. și P.D. de îndreptare a erorii materiale strecurate în considerentele încheierii din data de 12 februarie 2009, Curtea constată că acestea sunt fondate și, drept urmare, se va dispune, în temeiul art. 195 C. proc. pen., îndreptarea erorii materiale.

Cu privire la cererea formulată de recurentul inculpat P.D., de revocare a măsurii arestării preventive, față de mențiunile eronate din conținutul încheierii de la data de 12 februarie 2009, se constată că aceasta nu este fondată.

Urmare verificării legalității arestării preventive a inculpaților, la data de 12 februarie 2009, de către instanță, rezultatul deliberării asupra menținerii sau nu a temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a acestora a fost consemnat în minuta încheierii de la acea dată. Mențiunile eronate din cuprinsul încheierii nu pot constitui temei de revocare a măsurii arestării preventive, dat fiind că dispozitivul hotărât a fost pronunțat pe baza actelor și probelor din dosar săvârșite și nemijlocite din ședința publică, iar nu pe baza mențiunilor greșit redactate în încheiere, referitoare la fapta și datele inculpaților

Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de recurenții inculpați C.A.I., L.I. și P.D. să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de recurentul inculpat P.D. În temeiul art. 195 C. proc. pen., admite cererile formulate de recurenții inculpați C.A.I. și P.D. și dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele încheierii din data de 12 februarie 2009.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați C.A.I., L.I. și P.D. împotriva deciziei penale nr. 2/ A/MF din 6 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din cuantumurile pedepselor aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și a arestării preventive de la 2 ianuarie 2008 la 12 martie 2009.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către intimata parte civilă M.L.E.

Obligă recurenții inculpați L.I. și P.D. la plata sumei de câte 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea recurentului inculpat L.I., se va avansa din fondul Ministerului Justiției și pe recurentul inculpat C.A.I. la plata sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009.