Jurisdiction over salary imputation: exclusion of mere beneficiaries from Court of Accounts jurisdiction under Article 41 Law 94/1992
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative jurisdictional conflict by assigning competence to the Bistrița-Năsăud Tribunal (Labor Disputes Section), ruling that the employee-claimant prevailed in the jurisdictional determination. The dispute arose from a challenge to an imputation decision issued by a public hospital to recover unlawful salary payments, with the Civil Court initially declining jurisdiction to the Court of Accounts on the basis of public control provisions, while the Court of Accounts rejected jurisdiction citing the claimant’s status as a mere beneficiary rather than a responsible manager. The High Court of Cassation and Justice held that under Article 41 of Law No. 94/1992, the specialized jurisdiction of the Court of Accounts is restricted to officials, accountants, and other staff who participated in causing financial harm, whereas claims brought by employees who merely received the payments without fault constitute labor disputes subject to ordinary civil jurisdiction under the Code of Civil Procedure and Labor Code, thus establishing that the Tribunal is the competent forum for the annulment of the imputation decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992, art. 41 din Legea nr. 94/1992; Jurisdiction over salary imputation: exclusion of mere beneficiaries from Court of Accounts jurisdiction under Article 41 Law 94/1992: S-a reținut că răspunderea pentru prejudiciul cauzat, o poartă conducerea spitalului, care a dispus o plată nelegală și care a emis decizii de imputare, în temeiul dispozițiilor art. 106 și art. 108 teza a II-a C. muncii, pentru recuperarea sumelor de la beneficiari.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 24 iunie 2002, reclamanta A.S. a chemat în judecată Spitalul Orășenesc Năsăud, solicitând anularea deciziei de imputare nr. 93 din 31 mai 2002, restituirea sumelor reținute și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că măsura imputării este nelegală și netemeinică, drepturile salariale fiind încasate cuvenit în baza O.U.G. nr. 24/2000.
Prin sentința civilă nr. 349 din 6 septembrie 2002, Tribunalul Bistrița Năsăud și-a declinat competența de soluționare, în favoarea Colegiului jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud.
Instanța a reținut că pârâtul este o unitate publică care se încadrează în categoria persoanelor juridice supuse controlului Curții de Conturi, potrivit art. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992. Totodată, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 41 din același act normativ, spitalul funcționând pe principiul autonomiei financiare, conducerii acestuia, în calitate de ordonator de credite, revenindu-i răspunderea principală pentru producerea prejudiciului. În fine, pentru recuperarea acestuia s-a apreciat ca justificată, măsura obligării beneficiarilor direcți, la restituirea sumelor încasate, chiar dacă nu au nici o culpă.
Prin sentința nr. 44 din 22 octombrie 2002, Colegiul jurisdicțional Bistrița Năsăud și-a declinat competența de soluționare, în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud și în același timp, constatând existența conflictului negativ de competență, a trimis cauza, spre soluționare, Curții Supreme de Justiție.
S-a reținut că răspunderea pentru prejudiciul cauzat, o poartă conducerea spitalului, care a dispus o plată nelegală și care a emis decizii de imputare, în temeiul dispozițiilor art. 106 și art. 108 teza a II-a C. muncii, pentru recuperarea sumelor de la beneficiari.
Cum salariții care au încasat drepturile salariale necuvenite, nu fac parte din categoria persoanelor fizice prevăzute de art. 41 din Legea nr. 94/1992 și nici nu au participat la producerea prejudiciului unic, împreună cu aceste persoane, competența de soluționare a contestației îi revine tribunalului, ca instanță de drept comun, conform art. 2 lit. b1) C. proc. civ. și art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999.
Soluționând conflictul negativ de competență, Curtea stabilește competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.
În conformitate cu dispozițiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, Colegiul jurisdicțional judecă în primă instanță, contestațiile introduse împotriva actelor de imputație, de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați care au participat împreună cu aceștia, la producerea pagubei cauzate persoanelor juridice, prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale.
Cu alte cuvinte, la stabilirea competenței materiale a instanțelor Curții de Conturi, legiuitorul a avut în vedere atât criteriul persoanelor juridice controlate (art. 18), cât și cel al calității persoanelor fizice răspunzătoare (art. 41).
Cum în speță, decizia de imputare s-a emis în sarcina unor simpli beneficiari de drepturi salariale necuvenite și față de care însuși organul de control a reținut că nu se fac răspunzători în nici un fel, de producerea pagubei, în mod corect s-a reținut de către Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi, că nu sunt îndeplinite cerințele art. 41 din Legea nr. 94/1992.
Astfel fiind, contestația formulată de A.S., împotriva deciziei de imputare nr. 93/2002, are în fapt natura juridică a unui conflict de muncă, a cărei competență de soluționare revine tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe A.S. și Spitalul Orășenesc Năsăud, în favoarea Tribunalul Bistrița Năsăud, secția conflicte de muncă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie.