Suspension of tax execution denied for failure to post mandatory security; lower court ruling vacated
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Appeals Section) allowed the tax authority’s appeal and modified the lower court’s ruling, rejecting as unfounded the taxpayer’s request to suspend execution of a tax assessment decision; the earlier suspension granted by the Court of Appeal is thus vacated and the request is denied. The taxpayer had challenged an assessment of over 500,000 RON and sought suspension pending annulment proceedings, but later declared the suspension no longer of interest after fiscal execution began. The decisive legal basis was the failure to satisfy the mandatory security (cauțiune) requirement under Art. 185 of the Fiscal Procedure Code (up to 20% of the contested amount) read with Art. 14(1) of Administrative Litigation Law 554/2004 on well-justified cases and imminent damage; the Court rejected the suspension for non-compliance with these conditions, while noting the security payment obligation was not fulfilled due to no fault of the claimant.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Suspension of tax execution denied for failure to post mandatory security; lower court ruling vacated: The taxpayer had challenged an assessment of over 500,000 RON and sought suspension pending annulment proceedings, but later declared the suspension no longer of interest after fiscal execution began. The decisive legal basis was the failure to satisfy the mandatory security (cauțiune) requirement under Art. 185 of the Fiscal Procedure Code (up to 20% of the contested amount) read with Art. 14(1) of Administrative Litigation Law 554/2004 on well-justified cases and imminent damage; the Court rejected the suspension for non-compliance with these conditions, while noting the security payment obligation was not fulfilled due to no fault of the claimant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the appeal and modifying the lower court's decision.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 254 din 14 decembrie 2006, a admis cererea formulată de reclamanta SC K.E.W. SRL Târgoviște, dispunând suspendarea executării deciziei de impunere nr. 299 din 8 august 2006, emisă de pârâta D.G.F.P. Dâmbovița, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 5920/2006.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Reclamanta a solicitat pe calea contenciosului administrativ și Codului de procedură fiscală anularea deciziei de impunere a cărei suspendare s-a solicitat, acțiunea formând obiectul dosarului nr. 5920/42/2006.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, o dată cu acțiunea în anulare, sau separat, pe parcursul soluționării cauzei, reclamantul poate solicita și suspendarea executării actului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În cauză este necesară luarea acestei măsuri raportat la suma contestată de peste 500.000 RON, întrucât punerea în executare a actului atacat ar bloca activitatea societății.
S-a mai avut în vedere și faptul că reclamanta contestă calculul sumei, iar o eventuală întoarcere a executării ar avea consecințe negative pentru oricare dintre părți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, pârâta D.G.F.P. Dâmbovița, solicitând desființarea ei, iar pe fond, respingerea cererii reclamantei ca fiind nefondată.
A fost invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia s-a susținut, în esență, că hotărârea atacată a fost dată cu nesocotirea dispozițiilor art. 185 C. proc. fisc., care condiționează suspendarea executării de depunerea unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate, în speță nefiind îndeplinite nici cerințele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 referitoare la existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Recursul este fondat.
Examinând actele dosarului și hotărârea atacată prin prisma criticilor recurentei, Înalta Curte constată că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident în speță motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru considerentele în continuare arătate.
În conformitate cu dispozițiile art. 185 C. proc. fisc., cu modificările sale ulterioare, introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, dar dispozițiile acestui articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării lui, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Instanța competentă poate dispune suspendarea numai dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2000 lei.
În raport cu aceste dispoziții legale, măsura luată de prima instanță de a reveni asupra dispoziției privind plata cauțiunii de 5% din valoarea dedusă judecății, stabilită prin încheierea de ședință din 23 noiembrie 2006, nu este justificată.
Întrucât neîndeplinirea obligației referitoare la depunerea cauțiunii nu este datorată culpei reclamantei, Înalta Curte a stabilit cuantumul cauțiunii datorată pentru judecarea cauzei în primă instanță la suma de 60.034 RON, reprezentând 5% din suma contestată, obligația de plată a acesteia până la termenul din 26 iunie 2007 fiindu-i comunicată reclamantei.
Pentru termenul de judecată astfel stabilit, reclamanta a precizat, în scris, că menținerea măsurii suspendării nu mai prezintă interes, întrucât a început executarea creanței fiscale, astfel că plata cauțiunii nu se mai justifică.
În aceste condiții, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, modificând hotărârea atacată în sensul respingerii cererii reclamantei, ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Dâmbovița împotriva sentinței nr. 254 din 14 decembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei SC K.E.W. SRL Târgoviște.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 iunie 2007.