Environmental fund contribution dispute quashed and remitted to tribunal on jurisdictional objection.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Litigation Section) allowed the appeal filed by the Environmental Fund Administration, annulled Civil Judgment no. 71 of 17 April 2007 of the Ploiești Court of Appeal and remitted the case for competent adjudication to the Buzău Tribunal (Administrative and Fiscal Litigation Section); consequently, the Court of Appeal's decision in favor of the company was set aside and the case remains pending in first instance. The dispute concerned the company's action for annulment of Decision no. 58 of 6 September 2006, by which the Environmental Fund Administration rejected the administrative challenge to an imputation decision establishing a debt of 488,559 lei (environment fund contribution for 3 October 2003 – 31 December 2005, interest and penalties) and for recalculation of the debt. The High Court upheld the respondent's jurisdictional objection on grounds of public order: under art. 10(1) of Law no. 554/2004 on administrative litigation, read with art. 188(2) and art. 179(b) of the Fiscal Procedure Code, disputes over tax and contribution debts up to 500,000 lei are within the material jurisdiction of administrative fiscal tribunals, not courts of appeal, so the lower court had exceeded its competence, sanctionable by cassation under art. 304 pt. 3 and art. 312 pt. 3 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 3 din C. proc. civ, art. 313 C. proc. civ; Environmental fund contribution dispute quashed and remitted to tribunal on jurisdictional objection: În cadrul unui motiv de recurs invocat ulterior, recurenta a susținut că sentința a fost pronunțată cu încălcarea normelor legale privitoare la competență, deoarece în raport de obiectul litigiului care vizează creanțe bugetare în valoare totală de 488.559 lei și de prevederile art. 10 alin. (1) ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, competența materială pentru soluționarea cauzei aparține, în primă instanță, tribunalului iar nu curții de apel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 1 februarie 2007, SC B. SA Buzău a solicitat ca în contradictoriu cu Administrația Fondului pentru Mediu să se dispună anularea Deciziei nr. 58 din 6 septembrie 2006, emisă de această autoritate publică, ca nelegală.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei să recalculeze debitul stabilit în sarcina sa cu titlu de contribuție la bugetul fondului pentru mediu aferentă perioadei 3 octombrie 2003 – 31 decembrie 2005, în așa fel încât aceasta să reflecte situația de fapt reală.
Prin sentința civilă nr. 71 din 17 aprilie 2007, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Totodată, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 19,5 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În cadrul unui motiv de recurs invocat ulterior, recurenta a susținut că sentința a fost pronunțată cu încălcarea normelor legale privitoare la competență, deoarece în raport de obiectul litigiului care vizează creanțe bugetare în valoare totală de 488.559 lei și de prevederile art. 10 alin. (1) ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, competența materială pentru soluționarea cauzei aparține, în primă instanță, tribunalului iar nu curții de apel.
Acest motiv de casare, de ordine publică, este întemeiat pentru următoarele considerente.
Prin Decizia de imputare nr. 7111 din 27 iunie 2006, Administrația Fondului pentru Mediu a stabilit în sarcina SC B. SA Buzău obligația de plată la bugetul de stat a sumei de 488.559 lei, reprezentând contribuția la bugetul fondului de mediu aferentă perioadei 3 octombrie 2003 – 31 decembrie 2005, dobânzi și penalități de întârziere.
Contestația formulată de agentul economic împotriva acelui act administrativ fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 58 din 6 septembrie 2006 emisă de aceeași autoritate publică.
Potrivit dispozițiilor art. 179 lit. b) C. proc. fisc., contestațiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 500.000 lei, se soluționează de către organele competente constituite în cadrul respectivelor direcții generale de administrare a marilor contribuabili.
Prin dispozițiile cuprinse în art. 188 alin. (2) din același cod, s-a stabilit că deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, iar în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și le care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ fiscale.
Deși în speță obiectul litigiului dintre părți vizează obligații bugetare calculate de pârâtă în sumă totală de 488.559 lei cu titlu de contribuție pentru fondul de mediu, dobânzi și penalități de întârziere aferente perioadei 3 octombrie 2003 – 31 decembrie 2005, curtea de apel sesizată a ignorat normele legale mai sus enunțate și a pășit la soluționarea în fond a cauzei.
Procedând în modul arătat ea a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor legale privitoare la competență care, potrivit art. 304 pct. 3 din C. proc. civ. se sancționează cu casarea hotărârii.
Față de considerentele expuse, care fac inutilă examinarea criticilor formulate de recurentă cu privire la fondul litigiului, urmează a se admite recursul și a fi casată sentința cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Buzău, secția de contencios administrativ și fiscal, în a cărei circumscripție teritorială își are sediul reclamanta.
Văzând și dispozițiile art. 312 pct. 3 și art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței civile nr. 71 din 17 aprilie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Buzău, secția de contencios administrativ și fiscal
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2007.