Timeliness of criminal appeal against non-initiation of prosecution for non-compliance with judicial decision: appeal period runs from pronouncement despite subsequent material corrections
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as late the appeal filed by the complainant, leaving in force the Court of Appeal’s judgment that had previously dismissed the complaint against the prosecution decision not to initiate criminal proceedings. The dispute concerned the refusal to prosecute a notary public and another individual for the crime of non-compliance with judicial decisions, specifically the failure to return a property title deed; the prosecution had determined that the deed remained in the possession of a third party rather than the accused, meaning the essential element of opposing the execution of the judicial decision was not proven. The appellate court upheld the legality of the non-initiation decision, and the Supreme Court ruled that the appeal was barred by the statute of limitations because, although the complainant was present at the pronouncement of the first-instance judgment, the appeal was filed approximately four months after the start of the ten-day appeal period, rejecting the argument that a subsequent material correction of the judgment reset the deadline. The decisive legal basis comprised Articles 278^1(10), 385^3, and 363(3) of the Code of Criminal Procedure, which establish that for parties present at the pronouncement, the appeal period runs from that date without regard to subsequent corrections, and Article 186(4) for the extension of deadlines falling on non-working days.
Legislator headnote
AI generatedart. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen, art. 271 C. pen, art. 278 C. proc. pen, art. 2781 C. proc. pen, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen; Timeliness of criminal appeal against non-initiation of prosecution for non-compliance with judicial decision: appeal period runs from pronouncement despite subsequent material corrections: The dispute concerned the refusal to prosecute a notary public and another individual for the crime of non-compliance with judicial decisions, specifically the failure to return a property title deed; the prosecution had determined that the deed remained in the possession of a third party rather than the accused, meaning the essential element of opposing the execution of the judicial decision was not proven. The appellate court upheld the legality of the non-initiation decision, and the Supreme Court ruled that the appeal was barred by the statute of limitations because, although the complainant was present at the pronouncement of the first-instance judgment, the appeal was filed approximately four months after the start of the ten-day appeal period, rejecting the argument that a subsequent material correction of the judgment reset the deadline. The decisive legal basis comprised Articles 278^1(10), 385^3, and 363(3) of the Code of Criminal Procedure, which establish that for parties present at the pronouncement, the appeal period runs from that date without regard to subsequent corrections, and Article 186(4) for the extension of deadlines falling on non-working days.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the appeal as late.
Provision cited in the dispositive to impose the obligation to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 69 din 10 iunie 2008, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul I.P. împotriva rezoluției nr. 411/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reținut că petiționarul I.P. a formulat plângere penală împotriva lui I.M. (notar public) și I.V. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 271 C. pen.
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu s-a putut stabili că titlul de proprietate în litigiu se află în posesia făptuitorilor, ci dimpotrivă, că acesta ar fi rămas asupra lui I.E.
În consecință, nedovedindu-se că I.M. și I.V. se împotrivesc executării hotărârii judecătorești, câtă vreme obiectul material al obligației legale, titlul de proprietate, nu se află în posesia lor, prin rezoluția nr. 411/P/2007 din 12 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus, în temeiul art. 228 și 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de cei doi făptuitori.
Plângerea formulată de petiționar împotriva măsurii dispuse de procuror, în conformitate cu dispozițiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, prin rezoluția nr. 329/II/2/2008 din 18 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
În conformitate cu dispozițiile art. 2781 C. proc. pen., petentul s-a adresat cu plângere instanței, solicitând tragerea la răspundere penală a făptuitorilor, cu obligația restituirii actului de proprietate.
Curtea de Apel Iași a constatat legalitatea și temeinicia rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și a respins plângerea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petiționarul I.P.
Recursul este tardiv declarat.
Petiționarul I.P. a fost prezent la dezbateri, la data când s-a și pronunțat hotărârea judecătorească, 10 iunie 2008.
Recursul a fost declarat la data de 9 octombrie 2008 (ștampila Poștei Române aplicată pe plicul prin care a fost înaintat recursul instanței de fond).
Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., cu referire la art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile.
Acest termen curge, astfel cum stabilesc dispozițiile art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., de la pronunțare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare.
Ultima zi în care petiționarul I.P. putea declara recurs în termenul legal era 21 iunie 2008, zi nelucrătoare, astfel că termenul se proroga, potrivit art. 186 alin. (4) C. proc. pen., până la sfârșitul primei zile lucrătoare care urma, 23 iunie 2008.
Împrejurarea că la cererea petiționarului, prin încheierea din 25 septembrie 2008, Curtea de Apel Iași a dispus îndreptarea unor erori materiale strecurate în considerentele hotărârii și că această încheiere i-a fost comunicată acestuia la data de 20 septembrie 2009 nu are niciun fel de relevanță asupra modului de calcul al recursului, dispoziția legală a articolului 363 alin. (3) C. proc. pen., stabilind că termenul de recurs se calculează doar de la dezbateri sau pronunțare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri.
În consecință, recursul fiind declarat în afara acestui termen, Înalta Curte îl va respinge ca tardiv declarat.
Recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petiționarul I.P. împotriva sentinței penale nr. 69 din 10 iunie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2009.