Pension benefits for children born during parental ethnic refugee period under Law No. 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the County Pension House, upholding the lower court’s ruling that granted the claimant the pension benefits sought. The dispute concerned an administrative challenge to a decision refusing pension rights to a person born in 1942 in Austria, arguing she did not qualify as a refugee under relevant laws because her parents were the ones who fled ethnic persecution. The court held that the claimant was entitled to benefits under Emergency Ordinance No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000) and Government Decision No. 127/2002, interpreting the provisions on persons subjected to ethnic persecution to include children born during the parents' period of refuge. Rejecting the argument that Romanian law does not recognize legal capacity of the conceived child, the court relied on Article 7(2) of Decree No. 31/1954, which extends rights to a child from conception if born alive, concluding that the hardships of refuge affected both parents and their children equally.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 306 alin. (2) C. proc. civ; Pension benefits for children born during parental ethnic refugee period under Law No. 189/2000: Verificând cauza în funcție de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 8 mai 2003, reclamanta T.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 5136/2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind persoană născută în timpul refugiului părinților săi, la 31 august 1942, în Austria.
Prin sentința civilă nr. 228/2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, susținând că reclamanta nu are calitate de refugiat, nefiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. S-a mai arătat că reclamanta nefiind născută la momentul refugierii părinților, nu și-a schimbat domiciliul din cauza persecuției etnice, la care nu a fost supusă. Recurenta a precizat că legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință în favoarea fătului conceput, cu excepția situației în care s-a născut viu și pentru a i se deschide dreptul la moștenire.
Verificând cauza în funcție de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea constată că sentința este legală și temeinică.
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecințe identice, materiale și morale, vătămătoare, atât asupra părinților, cât și asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului.
Aserțiunea recurentei, în sensul că legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință a fătului conceput, cu excepția situației privind dreptul la moștenire, nu poate fi primită. Într-adevăr, capacitatea de folosință a persoanei fizice începe, în principiu, de la naștere. De la această regulă există excepția prevăzută de dispozițiile art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, în sensul că drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, dacă el se naște viu.
Având în vedere că reclamanta s-a născut la data de 31 august 1942, în localitatea Stockeran din Austria, unde se refugiaseră părinții săi, din Oradea, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței nr. 228/CA/2003 – P din 26 mai 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2003.