Consular delay in processing citizenship re-acquisition requests as a failure to meet the "reasonable time" standard under the European Convention on Nationality

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii adresate instanței de fond.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 1 octombrie 2008 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.S. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să stabilească data la care va fi invitată să depună/înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei române, în conformitate cu dispozițiile Legii cetățeniei române, nr. 21/1991, la Secția consulară a României din Republica Moldova într-un termen scurt, rezonabil.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, următoarele: In luna mai 2008, s-a prezentat la Secția consulară a Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cererea de redobândire a cetățeniei române, cerere care i-a fost refuzată și i s-a comunicat să formuleze o cerere scrisă de programare pentru a fi invitată să depună cererea.

La data de 20 mai 2008 a adresat o primă cerere scrisă, la care nu a primit răspuns, astfel că la data de 11 iulie 2008 a transmis o a doua cerere de programare în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, la care a primit răspuns prin adresa nr. 1134 din 17 iulie 2008 în sensul de a aștepta, întrucât, ulterior procesării cererii sale, va fi invitată să depună solicitarea și documentele necesare în vederea redobândirii cetățeniei române.

Considerând că adresa primită reprezintă un refuz de soluționare a cererii sale, reclamanta a revenit cu o nouă cerere la data de 22 iulie 2008 prin care a solicitat programarea într-un termen scurt, rezonabil, pentru depunerea cererii de redobândire a cetățeniei, primind la data de 1 august 2008 un răspuns similar celui primit la adresa anterioară, în sensul că există un număr foarte mare de solicitări și că urmează a primit invitație în vederea depunerii documentației.

Reclamanta susține că atitudinea Secției consulare a Ambasadei României reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii sale de redobândire a cetățeniei române, fiindu-i îngrădit dreptul actual, legal și constituțional de a depune și înregistra cererea de redobândire a cetățeniei române și fiind privată de dreptul natural și constituțional, dobândit prin naștere, de a depune cererea, astfel că este adusă atingere dreptului său fundamental de a obține cetățenia română.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1 art. 2 alin. (2), art. 7 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, ale art. l2 alin. (3) din Legea cetățeniei române, nr. 21/1991, ale art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei, ratificată prin Legea nr. 396/2002, și ale art. 5 alin. (l) din Constituția României.

2. Soluția instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 3177 din 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe să stabilească data pentru înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române, într-un termen scurt rezonabil, și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 750 lei către reclamantă.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Deși pârâtul a comunicat reclamantei răspunsul său în ceea ce privește invitarea pentru depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române, prin atitudinea sa a amânat practic pentru un termen nedeterminat data la care reclamanta va fi invitată să depună cererea de redobândire a cetățeniei.

A reținut Curtea de apel că deși legea nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze cererile de redobândire a cetățeniei române, trecerea unui termen de aproximativ 6 luni de la data la care reclamanta a formulat prima cerere, în luna mai 2008, duce la imposibilitatea reclamantei de a-și valorifica drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991, lipsind de efecte juridice dispozițiile art. l2 alin. (3) din aceeași lege, cu atât mai mult cu cât depunerea cererii reprezintă prima etapă, întrucât solicitarea se transmite ulterior Comisiei de cetățenie din cadrul Ministerului Justiției pentru a urma procedura prevăzută de lege.

În concluzie, în raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea de apel a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantei privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române, neavând relevanță motivele de ordin managerial invocate de minister referitoare la capacitatea limitată de procesare a dosarelor datorită numărului mic de funcționari și volumului foarte mare de cereri (peste 600.000).

3. Calea de atac exercitată.

Împotriva sentinței civile nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.

1. Motivul de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru că instanța de fond a pronunțat o hotărâre întemeiată pe o interpretare greșită a legii pentru că, în mod eronat, s-a apreciat de către judecătorul fondului că ne aflăm în ipoteza unui refuz nejustificat de a soluționa o cerere.

Se invocă faptul că Ministerul Afacerilor Externe a răspuns solicitărilor reclamantei formulate la 15 iulie 2008 și 22 iulie 2008 în care i se comunice faptul că cererea sa va fi soluționată favorabil dar ulterior, iar, în acest caz, nu suntem în prezența unei exprimări explicite, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.

Aceste răspunsuri dovedesc faptul că exprimarea de voință a fost explicită în sensul că cererea va fi soluționară favorabil și nu a fost negat dreptul reclamantei de a depune cerere de redobândire a cetățeniei.

Se consideră că instanța nu a primit apărările recurentului care vizau faptul că activitatea de organizare a Ministerului Afacerilor Externe în Republica Moldova nu a ținut de decizia luată la nivelul acestei instituții și de derularea activității în afara României.

- Chiar și în aceste condiții, pentru speță, se solicită analizarea momentului introducerii cererii de chemare în judecată și, în acest caz, nu este îndeplinită condiția depășirii unui termen rezonabil de soluționare a cererilor reclamantei.

Reclamanta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond.

4. Soluția instanței de recurs

După examinarea motivelor de recurs invocată, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

- Reclamanta, la 20 mai 2008, s-a adresat cu o cerere scrisă Consiliului General al Secției Consulare din cadrul Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cerere de redobândire a cetățeniei române.

Ulterior, la 11 iulie 2008, a trimis o nouă cerere scrisă prin care a solicitat să fie invitată să depună cerere de redobândire a cetățeniei române într-un termen scurt.

Secția Consulară a Ambasadei României în Chișinău i-a comunicat un răspuns la 17 iulie 2008, dar reclamanta a revenit cu o nouă cerere la 22 iulie 2008, iar Secția Consulară, la 01 august 2008 a comunicat același răspuns, respectiv că există un număr foarte mare de solicitări și că reclamanta va primi invitația pentru depunerea dosarului și lista actelor ce îi sunt necesare pentru redobândirea cetățeniei.

Aceste răspunsuri au fost apreciate de reclamantă ca fiind un refuz nejustificat de a-i soluționa cererea.

- Problema care se impune a fi dezlegată în speță este legată de termenul în care autoritățile române trebuie să soluționeze depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, modificată „persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cerere de redobândire sau de acordare întemeiată pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 101, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiale consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie”.

Din interpretarea acestui text nu rezultă că legea ar fi instituit un termen în care autoritățile trebuie să înregistreze cererile pentru redobândirea cetățeniei române.

În lipsa unui asemenea termen legal trebuia să se facă aplicarea prevederilor art. 10 din Convenția Europeană pentru cetățenie, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată de România prin Legea nr. 396/2002 potrivit căruia „Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie”.

Nici noțiunea de „termen rezonabil” nu este definită, dar, în jurisprudența instanței europene a drepturilor omului, s-a conturat ideea că acest termen se apreciază ca fiind sau nu rezonabil nu numai în raport de durată ci și de alți factori, respectiv situația concretă a fiecărui caz.

În speță, verificând cererile adresate de reclamantă se constată că de la formularea primei cereri, 20 mai 2008 și până la data formulării acțiunii la instanța de fond, 01 octombrie 2008 nu au trecut nici cinci luni.

La stabilirea caracterului rezonabil al termenului în care să se soluționeze cererea reclamantei trebuie avut în vedere și faptul că există un număr foarte mare de asemenea cereri care generează o serie de probleme, mai ales că modul de organizare și funcționare al Secției Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova este influențat și de atitudinea autorităților moldovene.

În aceste condiții, plecând de la perioada relativ scurtă ce a trecut între momentul adresării primei cereri și data formulării acțiunii în instanță, se poate considera că nu a fost depășit „termenul rezonabil” pentru soluționarea cererii.

De aceea, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., raportare la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată va fi admis recursul declarat, va fi modificată sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2009.