Remand for DNA identification of homicide victim and correction of qualified theft aggravating circumstances
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania's Criminal Section admitted the appeals of the defendants and the civil party, quashed the Court of Appeal decision, and remanded the case for retrial regarding the charges of aggravated murder and robbery, while upholding the separate convictions for qualified theft, leaving the defendants' pre-trial detention in force. The dispute centered on whether the identity of the homicide victim was conclusively established without genetic confirmation, given that initial identification relied on anthropological expertise and victim items, and the appellants contested the absence of specific aggravating circumstances in the theft convictions as well as sentencing adequacy. Ruling that the first-instance forensic DNA analysis was inconclusive due to tissue degradation and that the lower courts failed to proactively administer necessary scientific evidence, the court determined under the Code of Criminal Procedure that it lacked authority to order new evidence in cassation, mandating instead that the appellate court conduct a full retrial to order a comparative DNA profile analysis against the victim's relatives to verify the identity of the remains found at the crime scene.
Legislator headnote
AI generatedart. 209 alin. (1) lit. i) C. pen, art. 81 C. pen, art. 82 C. pen, art. 83 C. pen, art. 71 alin. (5) C. pen, art. 75 lit. a) C. pen; Remand for DNA identification of homicide victim and correction of qualified theft aggravating circumstances: The dispute centered on whether the identity of the homicide victim was conclusively established without genetic confirmation, given that initial identification relied on anthropological expertise and victim items, and the appellants contested the absence of specific aggravating circumstances in the theft convictions as well as sentencing adequacy. Ruling that the first-instance forensic DNA analysis was inconclusive due to tissue degradation and that the lower courts failed to proactively administer necessary scientific evidence, the court determined under the Code of Criminal Procedure that it lacked authority to order new evidence in cassation, mandating instead that the appellate court conduct a full retrial to order a comparative DNA profile analysis against the victim's relatives to verify the identity of the remains found at the crime scene.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision grounding the cassation and remittal of the case for retrial due to the necessity of administering new evidence.
The procedural basis cited for maintaining the defendants' pre-trial detention during the retrial.
The provision governing the allocation of judicial costs, stating they remain the responsibility of the state.
Full text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentința penală nr. 62 din 9 martie 2007, Tribunalul Gorj, în baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.I., la 3 ani închisoare, pentru fapta din 14 ianuarie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen.; s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1), lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.S.A., la 3 ani închisoare, pentru fapta din 24 ianuarie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen.; s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.
S-a interzis inculpaților C.I. și P.S.A. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., a căror executare s-a suspendat potrivit dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 24 ianuarie 2003, comisă în paguba familiei D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 5 ani închisoare pentru fapta comisă în paguba familiei D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat același inculpat, la 6 ani închisoare, pentru fapta din 15 martie 2003 comisă în paguba familiei D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă în paguba familiei D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru fapta împotriva părților vătămate C.I. și L.A.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta împotriva părților vătămate C.I. și L.A.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. e) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părților vătămate C.I. și L.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 05 noiembrie 2003 comisă împotriva părții vătămate F.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 05 noiembrie 2003 comisă împotriva părții vătămate F.A.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă la 15 ianuarie 2004 comisă împotriva părții vătămate T.I.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 15 ianuarie 2004 comisă împotriva părții vătămate T.I.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 15 ianuarie 2004 împotriva părții vătămate T.I.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 17 ianuarie 2004 împotriva părții vătămate C.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă la 17 ianuarie 2004 împotriva părții vătămate C.V.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 4 ani închisoare, pentru fapta din 17 ianuarie 2004 comisă împotriva părții vătămate C.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta din 2004 comisă împotriva părților vătămate P.V. și P.D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 2004 comisă împotriva părților vătămate P.V. și P.D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 04 aprilie 2004 comisă împotriva părții vătămate B.I.D.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din 04 aprilie 2004 comisă împotriva părții vătămate B.I.D.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta comisă la 01 mai 2004 împotriva părții vătămate P.V.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 6 ani închisoare, pentru fapta comisă la 01 mai 2004 împotriva părții vătămate P.V.
În baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la 7 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004 comisă împotriva părții vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la 6 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004 comisă împotriva părții vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta din decembrie 2004, comisă împotriva părții vătămate G.N.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) și d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I. la 18 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I. la 11 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului P.I. în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare ce a fost sporită cu 2 ani, urmând să execute 20 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Au fost interzise inculpatului P.I. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) și d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G. la 22 ani închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G. la 14 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului M.G. în pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 ani închisoare, urmând să execute 25 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani, după executarea pedepsei principale.
Au fost interzise inculpatului M.G. exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 174 combinat cu art. 175 lit. a) raportat la art. 176 lit. a) și d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 24 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la 15 ani închisoare.
În baza art. 33 – art. 34 lit. b)) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului B.G. în pedeapsa cea mai grea de 24 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 ani și 6 luni închisoare, urmând să execute 27 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei principale.
S-au interzis inculpatului B.G. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a dedus pentru inculpatul M.G. arestarea preventivă din 14 aprilie 2006 și până la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.
S-a dedus pentru inculpații B.G. și P.I. reținerea și arestul preventiv începând cu 19 aprilie 2006 și până la zi și s-a menținut starea de arest a acestora.
A fost menținut sechestrul asigurător aplicat asupra bunurilor inculpaților M.G., P.I. și B.G.
În baza art. 118 C. pen., s-a confiscat de la fiecare inculpat: M.G., P.I. și B.G. câte 1/3 din suma de 250 lei, ce reprezintă contravaloarea pistolului cu electroșocuri folosit la comiterea infracțiunii de omor.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G., C.I. și P.S.A., în solidar, la plata sumei de 6000 lei, reactualizată la data plății efective și integrale către partea vătămată constituită parte civilă D.M.
Au fost obligați inculpații B.G. și M.G., în solidar, la plata sumei de 15.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, sumă reactualizată la data plății efective către partea vătămată constituită parte civilă, D.N.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 20.344,302 lei, cu titlu de despăgubiri civile către părțile vătămate constituite părți civile C.I. și L.A., sumă ce se va reactualiza la data plății efective.
Au fost obligați inculpații M.G. și B.G., în solidar, la plata sumei de 10.800 lei, cu titlu de despăgubiri civile, față de partea vătămată constituită parte civilă F.S., sumă ce se va reactualiza la data plății efective.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea vătămată constituită parte civilă T.I., sumă ce va fi reactualizată la data efectivei plăți.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 550 lei, cu titlu de despăgubiri civile față de partea vătămată constituită parte civilă C.V., sumă reactualizată la data plății.
Au fost obligați, în solidar, inculpații M.G. și B.G. la plata sumei de 21.500 lei, cu titlu de despăgubiri civile față de partea vătămată constituită parte civilă P.D., sumă reactualizată la data plății efective.
S-a confiscat de la fiecare dintre inculpații M.G. și B.G. suma de 680 lei și 50 Euro, reprezentând câte 1/2 din sumele sustrase din locuința lui B.I.D., care a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.
Au fost obligați inculpații M.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 9000 lei, cu titlu de despăgubiri civile față de partea vătămată constituită parte civilă P.V., sumă reactualizată la data plății efective.
Au fost obligați inculpații M.G., P.I. și B.G., în solidar, la plata sumei de 11.000 lei cu titlu de despăgubiri civile față de partea vătămată constituită parte civilă G.N., sumă reactualizată la plata efectivă.
Au fost obligați inculpații M.G., P.I. și B.G., în solidar, la plata sumei de 20.954 lei, cu dobânda legală calculată de la data sustragerii sumei, 16 iunie 2005, și până la achitarea sumei față de partea civilă D.R.P. Craiova.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, cheltuieli de înmormântare față de partea civilă P.M.D.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 25.000 lei, cu titlu de daune morale față de partea civilă P.M.D. și 30.000 lei daune morale față de partea civilă P.M.I.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata unei rente globale de 4200 lei (200 lei lunar x 21 luni), față de partea civilă P.M.l., cu începere de la data decesului mamei acesteia și până la data pronunțării sentinței și, în continuare, la 200 lei lunar rentă, până la împlinirea vârstei de 18 ani de către partea civilă, dar nu mai târziu de 25 ani, dacă va continua studiile școlare.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G. și P.I. la câte 2500 lei cheltuieli judiciare statului.
Au fost obligați inculpații C.I. și P.S.A. la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezintă onorarii pentru avocat din oficiu, sumă ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Au fost obligați inculpații M.G., B.G., P.I., la câte 200 lei cheltuieli de judecată față de partea civilă P.M.D.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că, la data de 16 iunie 2005, O.P. Tg-Jiu a sesizat faptul că factorul poștal, P.I. nu s-a prezentat la locul de muncă pentru a justifica suma de 20.900 lei, ce reprezenta pensii și alte sume de bani pe care trebuia să le distribuie în sectorul în care funcționa.
Au fost efectuate cercetări cu privire la acest fapt, fiind extinsă aria acestora atât cu privire la familia acesteia, cât și la cercul de prieteni, dar ele au rămas fără rezultat.
La 10 august 2005, I.P.J. Mehedinți a fost sesizat de faptul că în punctul M. din comuna Obîrșia Cloșani, a fost descoperit un craniu uman și câteva oase, precum și câteva obiecte de îmbrăcăminte și o sanda de femeie.
Cum soțul lui P.I., P.M.D. a recunoscut o parte din acele obiecte de îmbrăcăminte și sandaua ca fiind ale soției sale, s-au efectuat cercetări medico-legale și s-a stabilit că acele resturi umane aparțin cel mai probabil victimei P.I. din Tg-Jiu.
Cercetările au continuat și, după câteva luni, s-a descoperit faptul că telefonul mobil al victimei se află la B.G. din Tg-Jiu, acesta declarând că l-a cumpărat în august 2005 de la o persoană necunoscută.
În paralel, se efectuau cercetări penale și cu privire la mai multe infracțiuni de furt comise în Tg-Jiu și, întrucât existau indicii că acestea au fost comise de către M.G. și P.I., au fost supuși la o testare cu poligraful, iar ulterior s-a stabilit că aceștia sunt și autorii omorului deosebit de grav asupra victimei P.I.
S-a stabilit că inculpatul M.G. o cunoștea pe P.I. prin rudele soției sale și întrucât aceasta manipula sume mari de bani, inculpații M.G. și B.G. s-au interesat asupra modului în care aceasta ridica banii pentru pensii, modul și timpul de distribuire, dacă este sau nu însoțită și au hotărât să-i sustragă acești bani, ademenind-o spre o altă locație.
Astfel, în lunile aprilie și mai 2005, cunoscând momentele când se distribuiau pensiile, M.G. s-a deplasat în sectorul în care lucra victima, încercând să o abordeze, cu intenția de a se deplasa împreună cu el, cu autoturismul, dar victima a refuzat de acea dată.
Tocmai în ideea de a acționa rapid asupra victimei, cei doi inculpați, M.G. și B.G., au cumpărat de la magazinul Parângul din Tg-Jiu un pistolet cu electroșocuri.
În urma unei înțelegeri prealabile, la 16 iunie 2005, orele 9,30 - 10,00, inculpatul M.G. s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală, lângă locul de muncă al victimei, Oficiul poștal, în zona gării și a așteptat-o pe victimă.
A observat că aceasta are asupra ei geanta de poștaș și a invitat-o să servească o cafea în oraș sau la un complex comercial în afara localității.
Victima a acceptat și a urcat pe locul din dreapta al autoturismului, așezând lângă ea, la picioare, geanta tip poștă în care inculpații credeau că sunt circa 50.000 lei.
Inculpatul M.G. l-a anunțat pe B.G., iar acesta la rândul lui l-a anunțat pe P.I. și cei doi s-au deplasat în zona Calea Severinului unde îi aștepta inculpatul M.G. și victima.
Inculpatul B.G. a urcat în autoturismul condus de M.G. așezându-se în spatele victimei, iar inculpatul P.I. s-a așezat în spatele lui M.G., după care s-au îndreptat spre localitatea Baia de Aramă, cu motivarea că unul dintre aceștia locuiește acolo.
Ajunși în localitatea Baia de Aramă, inculpatul M.G. a alimentat autoturismul într-o stație P., după care cei trei inculpați au coborât și au discutat asupra modului în care vor acționa asupra victimei. Cu acel prilej, P.I. a încercat să renunțe, declarând că se va întoarce acasă, dar a fost convins de ceilalți inculpați să-i însoțească în direcția Băile Herculane.
Pe raza satului Godeanu, din comuna Obîrșia Cloșani, județul Mehedinți, într-o zonă împădurită, inculpatul M.G. a oprit autoturismul cu motivarea că s-a încins motorul și toți trei inculpații au coborât din mașină, discutând asupra modului în care urmează să acționeze, dar apreciind că nu este locul potrivit, au mers mai departe.
Ajunși în punctul V.S., au cotit pe un drum forestier, au traversat un pârâu și s-au oprit lângă o stână. în acel moment, inculpatul B.G. a aplicat pistoletul cu electroșocuri pe gâtul victimei în partea dreaptă, dar acesta nu a funcționat.
Victima a început să țipe și s-a exprimat: „dar ce vreți să mă omorâți”.
În aceste împrejurări, tot inculpatul B.G. a încercat să ștranguleze victima cu centura de siguranță și a lovit-o de mai multe ori în zona capului, în timp ce inculpatul M.G. a lovit-o în zona abdomenului.
Inculpații au coborât și au coborât-o și pe victimă din mașină, continuând să o lovească cu pumnii și picioarele.
La cererea lui B.G., M.G. a adus o pungă din plastic pe care au aplicat-o peste capul victimei pentru a o asfixia.
De teamă să nu fie observați de alte persoane, inculpații au urcat din nou victima în mașină, pe bancheta din spate iar, în acest timp, inculpatul B.G., pentru a fi sigur de decesul victimei, i-a răsucit cu putere, de mai multe ori capul. S-au întors apoi spre locul de unde porniseră cu intenția de a găsi un loc unde să abandoneze corpul victimei, loc pe care l-au căutat inculpații M. și B.
După aceea, toți trei inculpații au deplasat victima, târând-o circa 60 - 70 m, pentru a o așeza într-o groapă formată prin dezrădăcinarea unui copac. Aici, crezând că victima încă trăiește, inculpatul M. a lovit-o cu o piatră în zona capului și a încercat să-i străpungă gâtul cu o șurubelniță. Au acoperit apoi corpul victimei cu frunze și resturi vegetale și au așezat într-o pungă șurubelnița și piatra și s-au deplasat spre Tg-Jiu.
În timpul deplasării, B.G. a scos din geanta tip poștaș a victimei suma de 20.000 lei, pe care a împărțit-o astfel: el a luat 10.000 lei, M.G. a primit 6.500 lei iar P.I. 4.500 lei. Tot cu acest prilej, inculpatul B. a reținut și telefonul mobil al victimei cumpărat pentru aceasta din Spania de către soțul său, cu toate că ceilalți doi i-au solicitat să-l arunce.
În apropiere de localitatea Bîrsești, lângă Tg-Jiu, inculpații au oprit autoturismul, au intrat în pădure cu intenția de a incendia geanta și obiectele tip poștă aflate în geantă.
Inculpatul B. a mai găsit cu acest prilej în geantă suma de 1.000 lei pe care a reținut-o.
Ulterior, cu ocazia cercetărilor, la 20 aprilie 2006, a fost identificat locul unde fusese incendiată geanta victimei și s-au mai găsit acolo resturi de ziare din 16 iunie 2006, reviste, obiecte personale ale victimei și cheia de la locuința acesteia, care s-a potrivit la sistemul de închidere a ușii de acces la locuința acesteia.
Ajunși în Tg-Jiu, inculpații au ascuns în bazinul unei toalete din Parcul Central actele de identitate ale victimei, care au fost ulterior găsite de un lucrător din cadrul D.S.C. Tg-Jiu.
În perioada următoare, M.G. s-a aflat de mai multe ori în preajma soțului victimei pentru a-i distrage atenția, arătându-se șocat de cele întâmplate și încercând să-l conducă pe piste false.
În timpul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea unei reconstituiri la locul comiterii infracțiunii, ocazie cu care inculpații au recunoscut comiterea faptei și au dat declarații amănunțite, în detaliu, asupra modului în care s-a acționat.
Prin ordonanța din 8 mai 2006 s-a dispus supunerea inculpaților la o expertiză medicio-legală psihiatrică, care a fost efectuată la I.N.M.L. Mina Minovici București, concluzionându-se în sensul că aceștia nu prezintă tulburări psihice de natură a le afecta capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor faptelor lor, ei având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care erau cercetați, fiind avizate la 5 iulie 2006 de comisia de avizare și control din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici.
La data de 19 aprilie 2006, cu privire la inculpații P.I. și B.G. s-a luat măsura reținerii pentru 24 ore, iar prin încheierea nr. 34 din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Gorj s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B.G. și P.I. pe o perioadă de 29 zile, iar a inculpatului M.G. pe o perioadă de 30 zile, începând cu 20 aprilie 2006 (acest inculpat fusese anterior arestat într-o altă cauză, în care era cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat).
Atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, inculpații au recunoscut comiterea faptei de omor deosebit de grav, având doar opinii diferite cu privire la participarea fiecăruia dintre ei la exercitarea violențelor care au condus la decesul victimei, inculpații M.G. și B.G. încercând să deplaseze responsabilitatea acestora, fiecare asupra celuilalt, ambii însă recunoscând participarea mult mai redusă a inculpatului P.I.
În același timp, s-au efectuat cercetări și s-a descoperit că cei trei inculpați au săvârșit pe parcursul mai multor ani multiple infracțiuni de furt calificat, după cum urmează:
1. Astfel, în anul 2002, inculpatul B.G. a lucrat la familia D. din comuna Turcinești și a observat că aceștia dețin bunuri însemnate. La 24 ianuarie 2003, B.G., M.G., C.I. și P.S.A. au decis să sustragă bunuri din această locuință și s-au deplasat cu autoturismul spre Turcinești. După ce familia D. a părăsit locuința și s-a îndreptat spre Tg-Jiu, cei patru s-au deplasat spre locuința familiei D., unde au coborât M.G. și C.I., iar ceilalți au plecat, urmând să revină când vor fi chemați. M.G. a pătruns în locuință, forțând ușa de acces și a sustras bunuri și bijuterii în valoare de 5.300 lei pe care Ie-a pus într-o geantă de voiaj sustrasă din locuință, timp în care C.I. a asigurat paza la poarta locuinței.
Ulterior, i-au sunat pe B.G. și P.S.A. care au revenit, i-au luat și pe ceilalți doi și s-au deplasat spre Bumbești Jiu, unde au împărțit bunurile sustrase. Un aparat foto tip CANON a fost găsit la P.S.A. iar un aparat video marca OREON a fost ridicat din locuința lui M.G. și bunurile au fost predate lui D.M., iar aceasta s-a mai constitui la urmărirea penal parte civilă cu suma de 5.000 lei.
M.G. a cunoscut faptul că familia D., care locuia în același bloc, deține bani în locuință, fiind prieten cu aceștia, vizitându-se de mai multe ori. Cu ocazia unei astfel de vizite, a sustras cheia locuinței familiei D., a copiat-o și apoi a predat-o lui B.G.. în seara zilei de 15 martie 2003, familiile M.G. și D.N. au participat la un botez în comuna Stănești, iar M.G. l-a sunat pe B.G., informându-l despre acest lucru. în aceste condiții, B.G., folosind cheia dată de M.G., a pătruns în locuința familiei D.N., de unde a sustras suma de 15.000 lei, pe care i-au împărțit între B.G. și M.G. D.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei.
În iunie 2003, inculpații M.G., B.G. și P.I. au urmărit pe factorii poștali C.I. și L.A., observând traseele pe care aceștia le urmau. La 18 iunie 2003, cei trei inculpați i-au urmărit pe factorii poștali și, observând că aceștia au parcat autoturismul cu care se deplasau în fața restaurantului G., și-au lăsat în autoturism gentile tip poștaș, au hotărât să le sustragă. Inculpatul M.G. a coborât din autoturismul condus de P.I., a forțat portbagajul autoturismului cu care se deplasau cei doi poștași și a sustras cele două genți în care se aflau bani și bunuri în sumă de 20.344,302 lei pe care i-au împărțit între ei. Gentile și corespondența au fost incendiate ulterior în satul Lăzărești de către inculpații M.G. și B.G. De la locul faptei s-a ridicat o urmă papilară și s-a stabilit că ea aparține degetului mijlociu de la mâna stângă a lui M.G.
C.I. și L.A., care au restituit aceste sume către D.R.P. Craiova, s-au constituit părți civile cu suma de 20'.344,302 lei.
4. Inculpatul M.G. se cunoștea cu familia F. și a putut astfel sustrage de la aceștia cheia ușii locuinței iar, la 5 noiembrie 2003, știind că în apartament nu se află nici o persoană, M.G. și B.G. au pătruns în interiorul locuinței familiei F., cu ajutorul acelei chei potrivite și au sustras de aici suma de 10.900 lei (în lei și EURO), precum și două costume trening, care ulterior au fost restituite păgubașilor. F.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.900 lei.
B.G. cunoștea că familia T.I. din Tg-Jiu deține bunuri materiale însemnate și au hotărât împreună cu P.I. și M.G. să sustragă bunuri din locuința acestora. La 15 ianuarie 2004, după ce T.I. a plecat de la domiciliu, P.I. l-a urmărit prin oraș, pentru a nu se întoarce acasă, în timp ce M.G. a pătruns în locuință de unde a sustras bijuterii și o carcasă pentru unitatea de calculator, bunuri evaluate la 1.750 lei. în tot acest timp, B.G. s-a aflat în apropierea locuinței părții vătămate T.I. pentru a asigura paza. O parte din bunurile sustrase au fost restituite, iar în cursul urmăririi penale, T.I. s-a constituit parte civilă cu 1.200 lei.
La 17 ianuarie 2004, P.I. a aflat că membrii familiei C.V. din lezureni nu se află în locuință și i-a anunțat pe B.G. și M.G., hotărând cu toții să sustragă bunuri din această locuință. P.I. a rămas de pază în apropierea locuinței, iar M.G. și B.G. au forțat ușa de acces și au intrat în locuință, de unde au sustras un telefon mobil în valoare de 550 lei, sumă cu care C.V. s-a constituit parte civilă.
În anul 2004, M.G. s-a vizitat cu familia P. din Tg-Jiu și a observat că aceștia dețin bani și bunuri de valoare mare. A sustras de la ei o cheie, pe care a copiat-o, a luat legătura cu B.G. și i-a dat acea cheie, iar în una din seri a plecat în oraș cu familia P., anunțându-l pe B.G. despre aceasta. B.G. a pătruns în locuința familiei P. de unde a sustras valută în sumă de 21.500 lei pe care a împărțit-o cu M.G.
P.D. s-a constituit parte civilă cu suma de 21.500 lei.
B.G., care era cumnat cu B.l., a observat că deține bani și bunuri în locuință și a hotărât să le sustragă. A procurat o cheie de acces în locuință și, la 4 aprilie 2004, cunoscând că în domiciliu nu este nimeni, a luat legătura cu M.G. și s-au deplasat împreună la locuința familiei B. B.G. a rămas să asigure paza, iar M.G. a pătruns în locuință, de unde a sustras bani, un telefon marca HUNDAI, un DVD marca YVORY, toate în valoare de 2.230 lei. La plecarea din locuință, M.G. a forțat ușa de acces cu umărul, pentru a nu se putea stabili că se pătrunsese cu chei potrivite. B.l.D. nu s-a constituit parte civilă la urmărirea penală.
Inculpații M.G. și P.I. au decis să sustragă bunuri și bani din locuința lui P.V., fratele lui P.I. La 1 mai 2004, P.I. împreună cu membrii familiei s-au deplasat la târgul din localitatea Drăgoieni și l-a anunțat despre aceasta pe M.G., care a pătruns în locuința din comuna Bălănești a familiei P.V., de unde a sustras 6.000 lei și bijuterii de 3.000 lei, bunurile fiind împărțite între M.G. și P.I. P.V. s-a constituit parte civilă cu 9.000 lei.
10. Anterior anului 2004, M.G. a cunoscut pe partea civilă G.N. despre care știa că deține bani și bunuri în locuința sa din comuna Scoarța și că în acea locuință nu se află nimeni întrucât ea este în Italia. A luat legătura cu P.I. și B.G. iar într-una din serile lunii decembrie 2004 s-au deplasat la acea locuință cu autoturismul condus de P.I., care i-a lăsat pe ceilalți doi în fața locuinței respective iar el și-a continuat drumul, urmând să revină când va fi chemat. M.G. și B.G. au pătruns în curtea locuinței prin escaladarea gardului, M.G. a pătruns apoi în locuință, iar B.G. a asigurat paza. Din acea locuință, M.G. a sustras bijuterii din aur și argint, un set de tacâmuri din inox, un televizor marca PHILIPS, un video marca SONY și alte bunuri în valoare de 12.500 lei. Inculpații au împărțit bunurile. O parte dintre acestea au fost recuperate, iar pentru cele nerecuperate, G.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 11.000 lei.
Instanța de fond a constatat astfel că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde în locuința familiei D. prin forțarea ușii de acces de la una din camerele locuinței, de unde a sustras bunuri și bijuterii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Faptele inculpaților B.G., P.S.A. și C.I., de a culege date despre bunurile familiei D., de a se deplasa la locuința acestei familii, de a asigura paza pentru inculpatul M.G. și de a-l transporta pe acesta împreună cu bunurile sustrase, după o prealabilă înțelegere, întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de furt în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii.
S-a apreciat de instanța de fond că fapta inculpatului B.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuința familiei D.N., cu ajutorul unei chei sustrase anterior și de a sustrage suma de 15.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Fapta inculpatului M.G., de a sustrage cheia locuinței familiei D.N., de a face o copie de pe aceasta și de a o înmâna apoi lui B.G. pentru a-i înlesni acestuia pătrunderea în locuință și sustragerea de bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Totodată, s-a constatat că fapta inculpatului M.G., de a sustrage din autoturismul părților vătămate C.I. și L.A., factori poștali, parcat în loc public, prin forțarea sistemului de încuietori, gentile în care se afla suma totală de 20.344,302 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. e) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
De asemenea, faptele inculpaților B.G. și P.I., de a urmări anterior pe părțile vătămate, pentru a cunoaște traseele acestora, de a se deplasa cu autoturismul în apropierea celui al părților vătămate și de a asigura paza, în timp ce M.G. sustrăgea gentile acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 lit. e) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii, iar faptele inculpaților M.G. și B.G., de a procura o copie de pe cheia ușii de acces la locuința lui F.A. și F.S. și de a pătrunde împreună în locuință, pe timp de noapte, de unde au sustras, bani și bunuri în valoare de 10.900 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii.
Prima instanță a mai apreciat că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde în locuința lui T.l. prin efracție și de a sustrage bijuterii și o carcasă de calculator, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 – art. 209 lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii și că fapta inculpaților B.G. și P.I., de a urmări pe partea vătămată prin oraș, pentru a fi în măsură să comunice lui M.G. momentul în care aceasta se va întoarce acasă, (P.I.) și de a asigura paza în apropierea locuinței (B.G.), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii.
De asemenea, s-a constatat că faptele inculpaților B.G. și M.G. care, pe timp de noapte, au pătruns în locuința lui C.V. prin forțarea ușii locuinței, de unde au sustras bunuri în valoare de 550 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului P.I., de a culege informații cu privire la familia C.V., în legătură cu prezența acestuia în domiciliu și de a asigura paza pentru ceilalți doi inculpați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului B.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuința lui P.D. cu o cheie sustrasă anterior de M.G. și de a sustrage de aici bunuri în valoare de 21.500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 – art. 209 alin.(1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii; fapta inculpatului M.G. de a procura o cheie potrivită de la locuința familiei P.D. și de a merge în oraș cu această familie pentru a asigura posibilitate lui B.G. să sustragă bunuri din locuința lor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat ia art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Prima instanță a mai constatat că, fapta inculpatului M.G., de a pătrunde pe timp de noapte în locuința lui B.l.D., cu ajutorul unei chei potrivite, sustrasă anterior de B.G. și de a sustrage de aici bunuri în valoare de 2230 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului B.G., de a sustrage anterior cheia locuinței lui B.I.D., de a realiza o copie de pe aceasta și a o înmâna lui M.G. care a pătruns în locuință, pe timp de noapte și a sustras bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Fapta inculpatului M.G. de a pătrunde, prin efracție, în locuința lui P.V. și de a sustrage bani și bijuterii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută și pedepsită de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar fapta inculpatului P.I., de a oferi date celuilalt inculpat, M.G., despre programul fratelui său și de a-l anunța pe acesta despre împrejurarea că se află împreună cu partea vătămată la un târg, oferind astfel posibilitatea celuilalt să pătrundă în locuința părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului M.G., de a pătrunde pe timp de noapte, prin escaladarea gardului și dislocarea unui grilaj de la fereastra locuinței lui G.N., de unde a sustras bijuterii și alte bunuri în valoare totală de 12.500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii, iar faptele inculpaților B.G. și P.I., de a se deplasa împreună cu celălalt inculpat la locuința lui G.N. și de a asigura paza acestuia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în forma prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii.
În ședința publică din 27 februarie 2007, instanța de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantului parchetului, din infracțiunea prevăzută de art. 174, combinat cu art. 175 lit. a) și b) raportat la art. 176 lit. a) C. pen., în infracțiunile prevăzută de art. 174 combinat cu art. 175 lit. a), raportat la art. 176 lit. a) și d) C. pen. și art. 211 alin. (21) lit. a) și d), cu reținerea art. 75 lit. a) (pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen.), apreciind că faptele inculpaților, care împreună și în urma unei înțelegeri prealabile, au hotărât să suprime viața victimei P.I., prin lovituri repetate aplicate cu cruzime, cu scopul însușirii banilor pe care acestea îi avea asupra sa, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav și tâlhărie, texte de lege în baza cărora inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii, reținând o participare mult mai redusă pentru inculpatul P.I. și o participare cu mult mai mare decât a celorlalți pentru inculpatul B.G.
B. Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, părțile civile P.M.D. și C.I., precum și inculpații M.G., P.I. (B.). și B.G.
În motivele scrise de apel, Parchetul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece, în mod greșit, inculpații C.I., P.S., M.G. și B.G. au fost condamnați pentru infracțiunea de furt calificat comisă la 24 ianuarie 2003 în dauna familiei D., fără a reține și agravanta prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.
Aceeași nelegalitate, constând în nereținerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen., se constată și cu privire la condamnarea inculpaților pentru următoarele furturi: furtul comis de inculpații B.G. și M.G. în dauna părții civile D.N., caz în care inculpatul B.G. a fost condamnat în baza art. 208 și 209 lit. i) C. pen., iar în sarcina inculpatului M.G. s-a reținut și agravanta prevăzută de art. 209 lit. g) C. pen. care, în mod corect, trebuia reținută și în sarcina inculpatului B.G., în calitate de autor; furtul comis în dauna părților civile C.I., L.A., T.I. și G.N., în mod greșit cei trei inculpați au fost condamnați fără reținerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.; furturile comise în dauna părților civile P., B. și P., fără reținerea agravantei prevăzută de art. 209 lit. a) C. pen.
De asemenea, s-a arătat că hotărârea este nelegală cu privire la modul de soluționare a laturii civile, existând neconcordanță între minută și dispozitiv în ceea ce privește renta globală acordată fiicei minore a victimei.
S-a mai arătat că hotărârea este netemeinică cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților M.G. B.G. și P.V., care nu corespund periculozității deosebite a faptei comise cu cruzime și a consecințelor acesteia, iar în raport de împrejurarea că aceștia anterior au comis mai multe infracțiuni de furt calificat, astfel încât gradul sporit de pericol social al faptelor comise de aceștia, culminând cu infracțiunea de omor deosebit de grav, impuneau aplicarea în cauză a detențiunii pe viață.
Faptele inculpaților și împrejurările comiterii lor justificau pe deplin cel puțin aplicarea pedepsei la limita maximă prevăzută de lege, 25 de ani, la care urmau să fie adăugate sporuri de pedeapsă în limita legală, de până la 5 ani.
Inculpatul M.G., în motivele de apel formulate, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pe fond, achitarea sa în temeiul dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., deoarece nu este autorul infracțiunii de omor deosebit de grav reținută în sarcina sa.
În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în vederea refacerii urmăririi penale, deoarece în cursul urmăririi penale nu a fost asistat de apărător ales. A mai relatat că în cauză nu s-a făcut o expertiză genetică a rămășițelor pământești ale victimei și în consecință nu a fost stabilită identitatea acesteia, iar conform raportului de expertiză antropologică, datele privind identitatea acesteia nu corespund cu cele indicate de soțul său, iar piesele osoase nu prezintă leziuni traumatice din timpul vieții.
Pe de altă parte, a mai arătat că deși s-a reținut că autoturismul folosit de el în ziua comiterii faptei era marca Mercedes, acest lucru nu este real, conform actelor depuse la dosarul cauzei.
Inculpatul P.I. (fost B.), a criticat sentința pentru nelegalitate, arătând că aceasta este nulă absolut, fiind încălcate dispozițiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., în acest sens, a arătat că din actele dosarului rezultă că, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, s-a luat măsura arestării preventive și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, conform dispozitivului rechizitoriului. În ceea ce privește însă infracțiunile de furt calificat, acțiunea penală este pusă în mișcare prin rechizitoriu, dar nu s-a dispus și trimiterea în judecată pentru aceste infracțiuni. A solicitat astfel admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, deoarece au fost încălcate dispozițiile legale relative la sesizarea instanței.
De asemenea, a criticat sentința cu privire la infracțiunile de furt calificat, deoarece, în rechizitoriu, s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru cinci infracțiuni de complicitate la furt calificat prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen.; la primele infracțiuni reținute în dauna părților vătămate C.I. și L.A., fără a schimba încadrarea juridică și fără a pune în discuție această schimbare, s-a dispus condamnarea în baza art. 208 și 209 lit. e) și i) C. pen., deși nici una din cele două infracțiuni nu au fost comise în loc public.
A arătat că, în același sens, deși în dispozitivul rechizitoriului se face trimitere la dispozițiile art. 208 și 209 lit. g) și i) C. pen., pentru furtul comis în dauna părții vătămate P.V. este condamnat pentru art. 208 și 209 lit. i) C. pen., fără a se schimba încadrarea juridică și a se înlătura agravanta prevăzută de art. 208 lit. g) C. pen.
Al treilea motiv de apel vizează nulitatea absolută în ceea ce privește aplicarea agravantei prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen., la infracțiunea prevăzută de art. 174, 175 și 176 C. pen., în sensul că, prin dispozitiv, nu se reține această circumstanță, dar prima instanță o reține fără să o pună în discuție.
De asemenea, a criticat sentința pentru nelegalitate, în ceea ce privește greșita încadrare a faptei săvârșită de el în dauna fratelui său, P.V., la data de 1 mai 2004, arătând că, în acest caz, răspunderea sa este condiționată de existența unei plângeri prealabile.
În ceea ce privește infracțiunea de omor deosebit de grav reținută în sarcina sa, a menționat că, în raport de contribuția avută la săvârșirea faptei, în sarcina sa nu poate fi reținută decât complicitate la infracțiunea de omor deosebit de grav, deoarece nu s-a stabilit momentul în care a intervenit decesul victimei. în acest sens, a arătat că se poate discuta chiar de o constrângere morală, ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei prevăzută de art. 46 alin. (2) C. pen., materializată prin amenințarea venită din partea inculpatului B.G., avantajat prin arma pe care o avea asupra sa, prin locul izolat în care se aflau și seriozitatea amenințării, având exemplul unui omor, iar dacă nu se va supune „el va urma”.
În atare condiții, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută, de art. 174, 175 lit. a) și b) și art. 176 C. pen., în complicitate la această infracțiune și achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar, în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, în sensul reducerii acesteia către minimul special, având în vedere contribuția minoră și circumstanțele sale personale.
Inculpatul B.G., în motivele de apel a solicitat, în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței și, pe fond, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât în cauză nu a fost stabilită identitatea victimei și, astfel, nu există infracțiunea de omor. în subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și restituirea cauzei la parchet conform art. 380 C. proc. pen., în vederea refacerii urmăririi penale.
Partea civilă P.M.D., în apelul promovat în cauză, a criticat sentința instanței de fond atât în ceea ce privește latura penală, cât și latura civilă a cauzei. Pe latură penală, având în vedere gravitatea și cruzimea cu care inculpații au săvârșit fapta, a menționat că pedeapsa aplicată acestora este prea mică, solicitând condamnarea inculpaților la pedeapsa detențiunii pe viață.
Pe latură civilă, a arătat că apelul vizează modul greșit de calculare a rentei globale, care nu a fost acordată în cuantumul solicitat și dovedit, de 300 lei lunar, solicitând acordarea sumei de 41.700 lei rentă globală, calculată de la producerea prejudiciului până la majoratul minorei. De asemenea, a arătat că sumele acordate cu titlu de daune morale sunt prea mici, solicitând astfel obligarea inculpaților la plata sumei de câte 100.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru părțile civile P.M.D. și P.M.
Partea civilă C.I. nu a formulat în scris motive de apel.
Prin decizia penală nr. 164 din 4 decembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și partea civilă P.M.D. împotriva sentinței penale nr. 62 din 9 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 256/95/2006.
S-au respins, ca nefondate, apelurile inculpaților M.G., B.G. și P.I. și apelul părții civile C.I.
S-a desființat în parte sentința apelată, s-au descontopit pedepsele aplicate inculpaților M.G., B.G. Șl P.I. și s-au înlăturat sporurile aplicate acestora.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.G. din infracțiunile prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. i) C. pen. (parte vătămată D.M.), în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen.; din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (parte vătămată D.N.), în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.; din infracțiunea prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. e) și i) C. pen. (părți vătămate C.I. și L.A.), în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c) și i) C. pen.; din infracțiunea prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (parte vătămată T.I.), în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.; din infracțiunea prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (parte vătămată B.I.D.) în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.; din infracțiunea prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. i) C. pen. (parte vătămată P.V.), în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. și din infracțiunea prevăzută de art. 208,209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen. (parte vătămată G.N.), în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.
În baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată D.M).
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată D.N.).
În baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și i) C. pen., a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare (părți vătămate C.I. și L.A.).
În baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată T.I.).
În baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare (parte vătămată B.I.D.).
În baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 7 ani închisoare, parte vătămată P.V.), iar în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare (parte vătămată G.N.).
În baza art. 33 și 34 C. pen., au fost recontopite pedepsele aplicate inculpatului cu celelalte pedepse aplicate inculpatului în cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 22 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul M.G. să execute în final pedeapsa de 25 ani închisoare, la care s-a alăturat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul M.G. și s-a dedus detenția preventivă în continuare, la zi.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.G. din 2 infracțiuni prevăzută de art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (părți vătămate D.N. și P.V.), în 2 infracțiuni prevăzute de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g), și i) C. pen. și a fost condamnat acest inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă în dauna părții vătămate D.N. și, respectiv, la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă în dauna părții vătămate P.V.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.G. din 5 infracțiuni prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 și 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. (părți vătămate D.M., C.I., L.A., T.I., P.V., B.I.G. și G.N.), în 4 infracțiuni prevăzute de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. și o infracțiune prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și i) C. pen. (părții vătămate C.I. și L.A.).
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părții vătămate D.M., 6 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă în dauna părții vătămate T.I., 6 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă împotriva părții vătămate B.I.D. și, respectiv, 6 ani închisoare pentru fapta comisă împotriva părții vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru. infracțiunea comisă împotriva părților vătămate C.I. și L.A.
În baza art. 33 și 34 C. pen., s-au recontopit pedepsele de mai sus cu celelalte pedepse aplicate inculpatului în cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 24 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 3 ani și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul B.G. să execute în total pedeapsa de 27 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani. S-a aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen., s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul B.G. și s-a dedus detenția preventivă în continuare, la zi.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis judecată inculpatul P.I. din 5 infracțiuni prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 și 209 alin. (1), lit. g) și i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. și o infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și i) C. pen.
În baza art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.I., la 5 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părții vătămate T.I., 4 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părții vătămate C.V., 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părții vătămate P.V. și 5 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă împotriva părții vătămate G.N.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), e) și i) C. pen., a condamnat pe același inculpat, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru fapta comisă împotriva părților vătămate C.I. și L.A.
În baza art. 33 și 34 C. pen., a recontopit pedepsele de mai sus cu celelalte pedepse aplicate în cauză inculpatului, în pedeapsa cea mai grea aceea de 18 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul P.I. să execute în total pedeapsa de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
A aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen., a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul P.I. și a dedus detenția preventivă în continuare, la zi.
A obligat pe inculpații M.G., B.G. și P.I., în solidar, la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă P.M.D. și 50.000 lei daune morale către partea civilă P.M.I.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații C.I. și P.S.A., din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 și 209 lit. i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. a) și i) C. pen. și a condamnat pe fiecare dintre inculpați la pedepsele de către 3 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați pe o durată de 5 ani și a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
C. împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă P.M.D. și inculpații M.G., B.G. și P.I. (B.), criticând ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele scrise depuse la dosar și precizate oral cu ocazia dezbaterilor, astfel cum sunt prezentate detaliat în practicaua prezentei decizii și care constituie cazurile de casare prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 6, 10, 14 și 18 C. proc. pen.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că atât partea civilă cât și inculpații au formulat critici numai în ceea ce privește rezolvarea laturii penale si civile în raport cu infracțiunile de omor deosebit de grav si tâlhărie, comise asupra victimei P.I.
În aceste limite, se constată că atât instanța de fond și cea de apel au apreciat vinovăția inculpaților, în principal, pe baza declarațiilor inițiale ale acestora, coroborate cu concluziile de probabilitate ale expertizei antropologice, precum și cu rezultatul cercetării la fața locului și cu constatările din procesul verbal de reconstituire, ce au relevat existența unor resturi umane și bunuri ce au aparținut victimei, în locurile indicate ca fiind cel al săvârșirii faptei și, respectiv, acolo unde inculpații au abandonat unele obiecte; în plus, telefonul mobil al părții vătămate s-a găsit în posesia inculpatului B.G.
Deși inițial inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, ulterior, aceștia au revenit asupra declarațiilor inițiale, susținând în faza de apel necesitatea efectuării expertizei A.D.N. întrucât, în raport de conținutul certificatului de deces, în care cauza morții victimei P.I. nu este identificată, de concluziile de probabilitate a expertizei antropologice, precum și de conținutul raportului medico-legal de autopsie, întocmit după sugestiile procurorului, nu se poate afirma cu certitudine că victima ale cărei rămășițe au fost identificate este P.I.
Totodată, Curtea constată că deși organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei constatări genetice, cu obiective pertinente și utile cauzei, iar concluziile au fost în sensul că în condițiile „de degradare bacteriană totală pentru obținerea unui profil genetic din țesutul osos pus la dispoziție sunt necesare kituri speciale pentru determinarea A.D.N.-ului mitocondrial”, kituri de care Laboratorul Institutului de Criminalistică al I.G.P., care a efectuat constatarea, nu dispune, nici procurorul și nici instanța nu au manifestat rol activ în a administra această probă științifică ce ar fi complinit concluziile expertizei antropologice, exprimate sub rezerva examenului A.D.N.
Constatând pertinente solicitările inculpaților, Înalta Curte consideră necesară administrarea, în cadrul procesului penal, a probei cu expertiza A.D.N. care să analizeze dacă resturile umane găsite la locul faptei, mandibula și fire de păr, conțin profile genetice asemănătoare cu cele ale probelor de referință obținute de la rudele victimei P.I.
Cum potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate administra probe în recurs ci, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată, având în vedere și împrejurarea că în apel se pot administra orice probe noi [(art. 378 alin. (1) teza II)] și, totodată, pentru a nu prelungi nejustificat durata procesului, Curtea va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor deosebit de grav și tâlhărie comise asupra victimei P.I., de către inculpații M.G., B.G. și P.I. (fost B.), în vederea suplimentării probatoriului în sensul arătat.
Ca atare, constatând totodată că nu este întemeiată susținerea inculpaților M.G. și B.G. din motivele scrise de recurs, în sensul că nu au fost asistați de avocatul ales la momentul audierii în faza de urmărire penală sau la prezentarea materialului de urmărire penală, ci acesta a semnat ulterior, întrucât declarațiile inculpaților și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală cuprind inclusiv mențiunea prezenței apărătorului ales și, deci, nu se impune restituirea cauzei la procuror, apreciind și că examinarea acestor critici face inutilă cercetarea celorlalte motive de recurs, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursurile formulate de inculpați dar și de partea civilă P.M.D., va casa decizia recurată și va trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor la instanța de apel, în limitele arătate. Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va dispune efectuarea unei expertize ADN care să ateste dacă resturile umane găsite la locul faptei, mandibula și fire de păr, conțin profile genetice asemănătoare cu cele ale probelor de referință obținute de la rudele victimei P.I. Totodată, se vor putea dispune orice alte obiective necesare justei soluționării a cauzei, instanța putând administra și alte probe concludente, urmând că, cu ocazia rejudecării, să aibă în vedere și celelalte critici din motivele de recurs ale părții civile și inculpaților.
Conform dispozițiilor art. 38517 alin. (2) C. proc. pen., se va menține starea de arest a inculpaților, constatând, pe de o parte, că aceștia au comis și alte infracțiuni pe care nu le-au contestat și pentru care au fost condamnați la pedepse privative de libertate mai mari decât durata arestului preventiv, iar, pe de altă parte, că față de natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor comise, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursurilor rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite, recursurile declarate de inculpații M.G., B.G. și P.I. (fost B.) și de partea civilă P.M.D. împotriva deciziei penale nr. 164 din 04 decembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea tuturor apelurilor formulate, aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel Craiova.
Menține starea de arest a inculpaților.
Cheltuielile judiciare în sumă de câte 300 lei pentru fiecare inculpat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 martie 2009.