Eligibility for post-population-exchange compensation rights for children born during parental resettlement period
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pensions House, thereby upholding the Court of Appeal decision that annulled the administrative act denying benefits and confirming the claimant's status as a beneficiary of Law No. 189/2000. The dispute centered on whether a citizen born in 1943 qualified for compensatory rights for ethnic persecution under Emergency Decree No. 105/1999, despite being conceived after her family was forcibly resettled to another locality under the 1940 population exchange treaty with Bulgaria. The court held that the statutory prohibition on ethnic persecution and subsequent resettlement applies not only to those directly subjected to the act but also to children born during the period of refugee status or resettlement, as they suffered the consequences of the trauma. Relying on Article 1(c) of Emergency Decree No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000) and Article 2 of the Application Norms approved by Government Order No. 127/2002, which assimilates population exchange victims to forced resettlement, the court found the claimant, born within the regulated period (September 6, 1940, to March 6, 1945), entitled to the specified compensatory rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, art. 3041 C. proc. civ, art. 304 și art. 3041 C. proc. civ; Eligibility for post-population-exchange compensation rights for children born during parental resettlement period: 189/2000. The dispute centered on whether a citizen born in 1943 qualified for compensatory rights for ethnic persecution under Emergency Decree No. 105/1999, despite being conceived after her family was forcibly resettled to another locality under the 1940 population exchange treaty with Bulgaria. The court held that the statutory prohibition on ethnic persecution and subsequent resettlement applies not only to those directly subjected to the act but also to children born during the period of refugee status or resettlement, as they suffered the consequences of the trauma. Relying on Article 1(c) of Emergency Decree No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000) and Article 2 of the Application Norms approved by Government Order No. 127/2002, which assimilates population exchange victims to forced resettlement, the court found the claimant, born within the regulated period (September 6, 1940, to March 6, 1945), entitled to the specified compensatory rights.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative part to confirm the absence of grounds for cassation or modification, justifying the dismissal of the appeal.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 779/CA din 2 octombrie 2008, a admis acțiunea formulată de reclamanta M.S., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, a anulat hotărârea nr. 3063 din 12 iunie 2008, emisă de pârâtă și a constatat calitatea reclamantei de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit probelor existente la dosar, familia reclamantei a făcut obiectul schimbului de populație stipulat prin Tratatul de la Craiova, încheiat între România și Bulgaria la data de 7 septembrie 1940, iar reclamanta s-a născut la data de 21 iunie 1943, în localitatea Cogealac, județul Constanța, respectiv în perioada și în localitatea de strămutare a familiei sale.
Cu privire la adresele Ministerului Justiției și C.N.P.A.D.A.S., invocate de pârâtă, instanța a reținut că acestea reprezintă corespondența administrativă purtată între organe ale administrației publice și considerarea lor ca o interpretare legală a dispozițiilor O.G. nr. 105/1999, contravine prevederilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.
Pe cale de consecință, s-a apreciat, în raport de prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 2 din Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, că beneficiază de aceste drepturi compensatorii nu numai persoanele care au suferit în mod direct persecuția etnică, dar și copiii născuți în perioada refugiului părinților, resimțind la rândul lor consecințele persecuției.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta cu motivarea că, reclamanta fiind născută în anul 1943 nu poate susține că a fost strămutată în perioada reglementată prin lege, și prin urmare nici nu poate dovedi, cu actele depuse, faptul strămutării, cu atât mai mult cu cât, la data strămutării părinților săi, nici nu era concepută.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobat prin Legea nr. 189/2000, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice după cum urmează: c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, în art. 2, au asimilat persoanelor strămutate pe cele expulzate, refugiate, precum și pe cele care au făcut obiectul schimbului de populație, ca efect al tratatelor bilaterale.
Textele legale au avut în vedere persecuția din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți înainte sau în timpul strămutării, atâta vreme cât consecințele traumatizante ale unei asemenea experiențe, au fost suportate de toți membri familiei, iar scopul legii este acela al acordării unor drepturi compensatorii.
Pe cale de consecință, intimata-reclamantă, născută la data de 21 iunie 1943, cu alte cuvinte în intervalul reglementat de Legea nr.189/2000, este îndreptățită, așa cum corect a reținut instanța de fond să beneficieze de drepturile acordate prin acest act normativ.
Pentru aceste considerente, constatând că, potrivit art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a sentinței pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Constanța împotriva sentinței civile nr. 779/CA din 2 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 martie 2009.