State public domain inventory of water bodies lacking prior proof of title
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appeal, set aside the appellate court’s dismissal of the legality exception, and remanded the case for re-adjudication, ruling in favor of the private intervener who challenged the administrative act. The dispute concerned the legality of a Government Order approving the centralized inventory of public domain assets, specifically the inclusion of a lake in the state public domain, which the interventer argued violated property rights and procedural norms regarding the delimitation of state and private property. The Court determined that the lower instance failed to scrutinize whether the state had legally acquired the asset prior to its inclusion in the inventory, holding that mere formal compliance with inventory laws (Law 213/1998, Law 24/2000) is insufficient without proof of the legal title of acquisition, and that the order effectively affected private property rights contrary to the interventer’s claims.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 3041 C. proc. civ, art. 3 din Legea nr. 213/1998, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ; State public domain inventory of water bodies lacking prior proof of title: The dispute concerned the legality of a Government Order approving the centralized inventory of public domain assets, specifically the inclusion of a lake in the state public domain, which the interventer argued violated property rights and procedural norms regarding the delimitation of state and private property. The Court determined that the lower instance failed to scrutinize whether the state had legally acquired the asset prior to its inclusion in the inventory, holding that mere formal compliance with inventory laws (Law 213/1998, Law 24/2000) is insufficient without proof of the legal title of acquisition, and that the order effectively affected private property rights contrary to the interventer’s claims.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeal, quashing the appealed judgment, and remanding the case for re-judgment.
Procedural basis governing the handling of appeals in administrative and fiscal litigation.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I .Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii
Prin Încheierea de ședință din 28 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 1681/330/2007, Judecătoria Urziceni a înaintat spre soluționare Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 ridicată de intervenientul în nume propriu C.O.
2. Motivele excepției de nelegalitate
Intervenientul a susținut că H.G. nr. 1705/2006 prin care s-a trecut Balta Cotorca în domeniul public al statului este nelegală, fiind dată cu încălcarea Legii nr. 107/1996, art. 3 alin. (2) și art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
S-a mai susținut că H.G. nr. 1705/2006 a fost emis în timp ce se derulau procedurile administrativ-jurisdicționale pentru retrocedarea bălții, respectiv după ce s-a formulat cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în anul 2005.
3. Apărările pârâților și ale intervenientului Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
Se susține respingerea excepției de nelegalitate, deoarece la elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000, iar prin această hotărâre de guvern nu se delimitează proprietatea statului de proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat.
Actul administrativ atacat nu vatămă nici un drept al reclamantului, deoarece potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998, acesta nu are natura constitutivă de drepturi de proprietate.
4. Hotărârea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 2138 din 3 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 1681/330/2007, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 ca neîntemeiată.
5. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a apreciat că din actul contestat rezultă doar că Bazinul Hidrografic Ialomița cu toți afluenții de ordin I-IV sunt bunuri proprietate de stat.
Faptul că râul Cotorca pe care se află balta Cotorca III ar fi un afluent de ordin I-IV nu rezultă din anexa 12 la H.G. nr. 1705/2006.
S-a mai reținut că H.G. nr. 1705/2006 nu este un act constitutiv de drepturi de proprietate și că prin intermediul acestuia nu se delimitează proprietatea statului de proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat.
H.G. nr. 1705/2006 nu poate fi invocată cu titlu de proprietate publică a statului pentru „Balta Cotorca III”.
Actul administrativ a aprobat inventarele bunurilor din domeniul public al statului, ceea ce înseamnă că bunurile în discuție au fost dobândite în proprietate de stat, anterior includerii lor în inventare, astfel încât nu se poate constata că autorul excepției de nelegalitate a fost lezat în vreun drept de proprietate sau interes legitim prin H.G. nr. 1795/2006.
6. Recursul formulat de intervenientul în interes propriu C.O.
Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul critică sentința atacată din perspectiva nepronunțării asupra faptului nepublicării în M.Of. a anexelor la H.G. nr. 1705/2006, precum și a constatării nelegale că nu i-a fost lezat nici un drept, în condițiile în care s-a cerut anularea Hotărârii nr. 10/2006 privind reconstituirea dreptului său de proprietate asupra suprafeței de 9,9967 ha baltă – Cotorca III, în baza anexei 121 a H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul statului.
7.Apărările intimaților Guvernul României, Administrația Națională Apele Române, Direcția Apelor Buzău Ialomița, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Mediului
Intimații solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că H.G. nr. 1705/2006 a aprobat inventarele bunurilor din domeniul public al statului, ceea ce înseamnă că bunurile în discuție au fost dobândite în proprietate de către stat anterior includerii lor în inventare.
Se mai arată că anexele la H.G. nr. 1705/2006 au fost publicate în M.Of. nr. 1020 bis/2006 și că au fost respectate prevederile Legii nr. 213/1998 și ale Legii nr. 24/2000.
H.G. nr. 1705/2006 nu delimitează proprietatea statului de proprietatea privată, astfel încât actul administrativ nu are niciun efect asupra proprietății private a altor persoane, dobândită în condițiile legii.
În speță sunt aplicabile prevederile art. 136 alin. (3), (4) din Constituția României și art. 3 din Legea nr. 213/1998.
II. Considerentele instanței de recurs
1. Recursul este fondat și va fi admis consecința trimiterii cauzei spre rejudecare
2. instanța de fond a ajuns la două concluzii, care, dacă ar fi fost aprofundate, schimbau în mod radical soluția pronunțată.
3. Prima concluzie este aceea în sensul că din anexa 12 la H.G. nr. 1705/2006 nu rezultă că râul Cotorca, pe care se află balta Cotorca III ar fi un afluent de ordinul I-IV în bazinul hidrografic Ialomița.
Instanța de fond era datoare să solicite părților dovezi în acest sens, mai ales că se contestă apartenența bălții Cotorca III la bunurile ce apar înscrise conform art. 136 alin. (3) și (4) din Constituție și art. 3 din Legea nr. 213/1998.
4.Cea de-a doua concluzie la care a ajuns instanța de fond este aceea că, întrucât actul administrativ a aprobat inventarele bunurilor din domeniul public al statului, rezultă că bunurile în discuție au fost dobândire în proprietate de stat, anterior includerii lor în inventare.
Curtea de apel nu a solicitat însă a se face dovada că, anterior includerii în inventar, bunul a fost dobândit în mod legal în proprietatea statului.
Trecerea unui bun în inventarul domeniului public al statului nu scutește de a se face dovada titlului legal de dobândire a bunului.
În cauză nu este suficientă numai dovada îndeplinirii formale a prevederilor Legii nr. 213/1990 și a Legii nr. 24/2000, ci este obligatorie dovedirea titlului cu care statul a dobândit bunul.
5.Este falsă argumentația intimaților însușită de instanța de fond, conform căreia prin H.G. nr. 1705/2006 nu s-a delimitat proprietatea statului de proprietatea privată și din acest motiv actul administrativ nu are nici un efect asupra proprietății private a intervenientului în interes propriu C.O.
Acțiunea principală este întemeiată pe prevederile H.G. nr. 1705/2006, de unde rezultă indubitabil consecințele acestui act asupra proprietății privare a persoanei fizice.
6. Față de acestea, în lipsa dovezilor clare a dobândirii bunului de către stat anterior înscrierii în inventar, se va constata că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală.
7. În temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, se va admite recursul formulat, se va casa sentința recurată și se va trimite cauze spre rejudecare la aceeași instanță, pentru completarea probatoriilor în sensul arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.O. împotriva sentinței civile nr. 2138 din 3 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal .
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 martie 2009.