State acquisition of property without valid title; validity of appeal filed by first-instance counsel without express adoption by appellants
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court rejected the appellant's recourse, rendering the appellate decision final and irrevocable, which stands to partially annul the Mayor’s 2005 administrative order and compel the issuance of a proposal for monetary compensation to the appellants based on the difference between the updated initial compensation and the market value of the property. The dispute concerned a claim for the restitution in kind or equivalent of a residential property previously taken by the state under a 1974 decree, where the appellants alleged the state acquired their 50% share without a valid legal title, while the defendant Mayor argued the appellate court failed to verify if the appellants had adopted their own lawyer’s appeal. Deciding the procedural critique, the Court held that under the Civil Procedure Code, the attorney who represented the appellants in the first instance and filed the appeal could preserve their rights and exercise appeals without the appellants needing to expressly adopt the act, provided the acts were to their benefit, thereby upholding the appellate court’s finding that the state’s acquisition lacked a valid title under the 2001 restitution law.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001, art. 69 alin. (2) C. proc. civ, art. 304 pct. 5 C. proc. civ, art. 105 alin. (2) C. proc. civ; State acquisition of property without valid title; validity of appeal filed by first-instance counsel without express adoption by appellants: The dispute concerned a claim for the restitution in kind or equivalent of a residential property previously taken by the state under a 1974 decree, where the appellants alleged the state acquired their 50% share without a valid legal title, while the defendant Mayor argued the appellate court failed to verify if the appellants had adopted their own lawyer’s appeal. Deciding the procedural critique, the Court held that under the Civil Procedure Code, the attorney who represented the appellants in the first instance and filed the appeal could preserve their rights and exercise appeals without the appellants needing to expressly adopt the act, provided the acts were to their benefit, thereby upholding the appellate court’s finding that the state’s acquisition lacked a valid title under the 2001 restitution law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive as the procedural basis for rejecting the recourse as unfounded and rendering the prior appellate decision irrevocable.
Full text
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut următoarele:
1.Cererea de chemare în judecată
1.1. Obiect
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția civilă, la 11 ianuarie 2006, reclamanții M.E. și M.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Constanța, anularea Dispoziției nr. 3996 din 30 noiembrie 2005 emisă de primar, obligarea la restituirea în natură a imobilului din Constanța, județ Constanța.
În subsidiar, s-a solicitat restituirea prin echivalent, urmând să fie reapreciată contravaloarea primită de M.E.
1.2. În fapt
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că imobilul a cărui restituire se solicită a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 223/1974.
Primăria a respins notificarea reclamanților cu motivarea că nu a avut loc o preluare abuzivă, pentru cota de ½ petenta primind despăgubiri.
1.3. În drept
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
2. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 179 din 26 februarie 2008 Tribunalul Constanța, secția civilă, a respins contestația ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că cererea de restituire face obiectul Legii nr. 10/2001 însă apartamentul a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, astfel încât nu mai poate fi restituit în natură.
3. Hotărârea instanței de apel
Prin decizia civilă nr. 155/C din 18 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și de familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost admis apelul declarat de reclamanți și sentința a fost schimbată în tot.
A fost anulată în parte Dispoziția nr. 3996 din 30 noiembrie 2005 emisă de Primarul municipiului Constanța în sensul că a fost obligat primarul să înainteze Comisiei Centrale propunerea de acordare de despăgubiri bănești pentru diferența dintre suma primită de M.E., actualizată cu coeficientul de actualizare prevăzut de art. I alin. (1) al Titlului II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 și valoarea de piață a locuinței, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.
În considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că este nesusținut probator argumentul instanței în sensul că despăgubirea primită de reclamanta M.E. este echivalentă cu valoarea reală a cotei pe care o deținea din imobil, fiind chiar contrară probei tehnice administrate în fața instanței.
Preluarea în proprietatea statului a cotei de ½ din imobilul în litigiu nu a fost făcută cu titlu valabil, ci se încadrează în ipoteza descrisă de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001.
Chiar dacă autoritatea de stat a emis decizia administrativă și a stabilit o sumă de bani cu titlu de preț, statul a preluat bunul fără titlu valabil.
4. Recursul
4.1. Motive
Primarul municipiului Constanța a declarat recurs, nemotivat în drept, prin care, după prezentarea succintă a celor petrecute în etapele procesuale anterioare, a criticat decizia pentru că instanța de apel „nu s-a preocupat să stabilească dacă apelul semnat de avocat M.A. a fost însușit de cei doi reclamanți".
Prin apel s-a solicitat judecarea în lipsă, iar avocatul care a semnat motivele de apel nu s-a prezentat.
4.2. Analiza făcută de instanța de recurs
Recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamanții au fost reprezentați în primă instanță de avocatul M.A., care a și declarat apelul. Drept urmare, au fost incidente dispozițiile art. 69 alin. (2) C. proc. civ. conform cu care, avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de partea însăși.
Față de prevederile acestui text, câtă vreme actul de procedură săvârșit de avocat profita reclamanților cărora le-a fost respinsă contestația, instanța de apel nu avea de ce să solicite acestora să-și însușească apelul.
Drept urmare, soluția instanței de apel a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor procedurale enunțate, astfel încât criticile formulate nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ. a căror incidență ar fi putut fi invocată numai de cei vătămați, în condițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
In temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Constanța împotriva deciziei civile nr. 155/C din 18 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și de familie, litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2009.