Nullity of appeal for failure to state grounds in administrative challenge to mandatory exit visa
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice of Romania declared the appellant's appeal null, thereby upholding the Court of Appeal's decision to dismiss the administrative challenge and leaving the initial exit visa in force. The dispute involved an administrative action to annul a mandatory exit visa imposed by the Ministry of Internal Affairs on a foreign investor operating a limited liability company, which the first-instance court rejected as premature under the statutory conditions for appeal. The Supreme Court found the appeal procedurally defective because the appellant failed to provide mandatory legal grounds within the statutory deadline, violating Article 303 of the Code of Civil Procedure, and no grounds of public order justifying ex officio cassation were identified under Article 306.
Legislator headnote
AI generatedNullity of appeal for failure to state grounds in administrative challenge to mandatory exit visa: Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin sentința nr.592 din 5 iunie 2002 a respins acțiunea reclamantului ca prematur formulată față de condițiile și termenele prevăzute de art.5 alin.1 și 2 din Legea nr.29/1990.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare recursul declarat de H.I. împotriva sentinței civile nr.592 din 5 iunie 2002 a Curții de Apel București – Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat: intimata-pârâtă Direcția Generală de Evidență Informatizată a persoanei din cadrul Ministerului de Interne prin consilierul juridic A.N., lipsind recurentul-reclamant H.I.
Procedura completă.
S-a referit că recursul nu a fost motivat potrivit dispozițiilor art.303 din Codul de procedură civilă.
Consilierul juridic A.N. a cerut să se constate nulitatea recursului.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul H.I. a chemat în judecată Ministerul de Interne- Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâtul și pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea actului administrativ, viza de ieșire din România nr.355333 emis la 29 aprilie 2002.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este investitor chinez asociat unic la S.C.”N” SRL, aflându-se de mai mulți ani în România și desfășurând activitate comercială, respectând legile acestei țări și integrându-se din toate punctele de vedere, iar pentru că în anul 2001 a realizat un profit necorespunzător i s-a aplicat viza de ieșire din România, însă, întrucât în acest an i s-a îmbunătățit situația societății sale comerciale, solicită anularea respectivei vize de ieșire.
Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin sentința nr.592 din 5 iunie 2002 a respins acțiunea reclamantului ca prematur formulată față de condițiile și termenele prevăzute de art.5 alin.1 și 2 din Legea nr.29/1990.
Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul, pe care însă nu l-a motivat.
Or, potrivit atr.303 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În conformitate cu dispozițiile art.306 din Codul de procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi inovcate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.
În speță, examinându-se cauza din oficiu, sub aspectul temeiurilor legale de casare nu s-a constatat însă nici un temei care să impună desființarea hotărârii atacate, aceasta în raport de probele administrate în cauză, fiind temeinică și legală.
În consecință, urmează a se constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de H.I. împotriva sentinței civile nr.592 din 5 iunie 2002 a Curții de Apel București – Secția contencios administrativ.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 31 ianuarie 2003.