Uniform physical recruitment standards vs. alleged age and sex discrimination in equal opportunities law

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 3 ianuarie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost sesizată de Tribunalul Sibiu prin Încheierea din 18 decembrie 2007 cu soluționarea excepției de nelegalitate a art. 4 lit. c) și anexei 2 din Ordinul inspectorului general nr. 42541 din 4 iulie 2007, excepție invocată de reclamanta C.F.E. în dosarul nr. 3627/85/2007, având ca obiect anulare act administrativ.

În motivarea încheierii pronunțată la data de 18 decembrie 2007 în dosarul nr. 3627/85/2007, Tribunalul Sibiu a reținut că de legalitatea actului depinde soluționarea cauzei în fond, iar actul a cărui nelegalitate se solicită este emis de o autoritate centrală.

Prin excepția de nelegalitate invocată, reclamanta a arătat că ordinul în cauză îi vatămă dreptul la egalitate de șanse între bărbați și femei, precum și dreptul la egalitate de șanse în funcție de vârstă, deoarece obligă candidații să concureze pe bareme fizice unice stabilite, fără a fi luate în considerare vârsta și sexul. Prevederile legale încălcate de Ordinul atacat sunt Constituția României și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Un alt motiv de nelegalitate este încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 prin care se reglementează activitățile de educație fizică și sport în minister și în situația încadrării din sursă externă.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 46/F/CA din 19 martie 2008 a respins excepția de nelegalitate a Ordinului inspectoratului general pentru situații de urgență nr. 42541 din 4 iulie 2007 invocată de reclamanta C.F.E., a luat act de renunțarea reclamatei la judecată împotriva pârâtei Asociația Femeilor din România și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al județului Sibiu, excepții invocate de acești pârâți.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al județului Sibiu, aceasta va fi respinsă astfel că toate părțile citate la judecata cauzei în fond vor fi citate și la soluționarea excepției ridicate în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, deși pârâții nu sunt emitenți ai actului atacat.

Pe fondul cauzei s-a reținut că ordinul atacat de reclamantă nu are prevederi contrare legii, nu adaugă la lege și nici nu conține dispoziții discriminatorii.

Ceea ce solicită însă reclamanta, respectiv o diferențiere în funcție de sex și de vârstă, ar reprezenta, reține instanța, o discriminare și o situație care într-adevăr ar contraveni principiului egalității de șanse între femei și bărbați.

În ceea ce privește încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 s-a reținut că legalitatea unui act administrativ se apreciază în raport de dispozițiile legii în baza cărora a fost emis și nicidecum în raport cu dispozițiile unui alt act administrativ.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta C.F.E.

Recurenta a susținut că:

- în mod greșit instanța de fond a tratat principiul egalității de șanse între femei și bărbați ca fiind o egalitate absolută și de identitate deplină între femei și bărbați, deoarece acest principiu (al egalității de șanse) este prevăzut de lege tocmai pentru a compensa diferența de forță fizică dintre femeie și bărbat, dintre cel vârstnic și cel tânăr și de a crea șanse egale în fața concursului;

- nelegalitatea prevederilor ordinului dedus judecății constă în faptul că se încalcă dreptul constituțional și comunitar al egalității de șanse în ocuparea funcțiilor publice și nu se acordă șanse egale la ocuparea funcțiilor pe criterii de vârstă;

- organizatorii concursului au aplicat două sisteme de verificare a aptitudinilor fizice, una pentru sursa externă cu bareme abuzive și alta pentru sursa internă, bareme stabilite pe vârste și sex cu timpi mai mari și mai lejeri;

- prin ordinul a cărui nelegalitate se cere, pârâții-intimați au stabilit abuziv probe de concurs care nu sunt prevăzute în actul normativ de linie superior, respectiv O.M.A.I. nr. 154/2004.

Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluției instanței de fond, cu apărările formulate și probele administrate precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al județului Sibiu, în mod corect instanța de fond a dispus respingerea acesteia pe considerentul că aceștia au fost citați în cauză de către Curtea de Apel în calitate de pârâți în dosarul Tribunalului Sibiu nr. 3627/85/ 2007, dosar în care se discută fondul cauzei, iar nu în calitate de emitenți ai actului atacat, întrucât este evident că nu ei au emis ordinul atacat.

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al județului Sibiu au calitatea de pârâți doar față de dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit cărora instanța de contencios administrativ se pronunță cu citarea părților și a emitentului actului.

Pe fondul cauzei, urmează a se constata că reclamanta solicită constatarea nelegalității și anularea art. 4 lit. c) și anexa nr. 2 din Ordinul inspectorului general nr. 42541 din 4 iulie 2007, ordin care i-ar fi încălcat dreptul constituțional la egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea unei funcții de subofițer la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Sibiu prin faptul că, potrivit acestui ordin, au fost stabilite bareme unice pentru femei și bărbați la proba de evaluare a performanței fizice.

Verificarea legalității unui act administrativ presupune cenzurarea actului respectiv prin raportare la dispozițiile legii.

Reclamanta invocă faptul că Ordinul este nelegal prin raportare la dispozițiile Constituției și la Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei. Analizând însă ordinul contestat, se observă că acesta nu are prevederi contrare legii, nu adaugă la lege și nu conține nicio dispoziție discriminatorie.

Nici susținerea reclamantei în sensul că ordinul atacat ar încălca dispoziții ale dreptului comunitar, nu este întemeiată întrucât ordinul nu face nicio diferențiere între bărbați și femei în funcție de sex și vârstă de vreme ce munca desfășurată de aceștia este identică și salariul la fel.

Așa cum corect a reținut instanța de fond, tocmai ceea ce solicită reclamanta, respectiv o diferențiere în funcție de sex și vârstă ar reprezenta o discriminare ce ar contraveni principiului egalității de șanse între femei și bărbați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.F.E. împotriva sentinței civile nr. 46/F/CA din 19 martie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2008.