Correction of judgment operative part to include omitted claimants; liability for litigation costs based on case complexity
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the union's appeal, ordered the correction of the lower court's ruling to include 30 omitted union members in the operative part of the final judgment, and dismissed the defendant police department's appeal regarding litigation costs, thereby upholding the original award of rights to leave premiums. The case involved a labor/administrative dispute where a public service union sought back pay for leave premiums for 2004–2006 against state authorities; the initial appeal court ruled in the union's favor but erroneously omitted 30 specific officers from the clarification order, while the defendant separately challenged the quantum of the 6,000 lei legal fees. Applying Articles 304l and 312(1) of the Code of Civil Procedure for the corrective measure and Article 274(1) and (3) of the same code for the assessment of legal fees, the ICCJ determined that the omission was a material error requiring the extension of the judgment's scope to the identified beneficiaries, and it rejected the fee reduction argument because the substantial workload and number of beneficiaries justified the awarded amount, with the joint and several liability of the defendants further negating the individual defendant's challenge.
Legislator headnote
AI generatedart. 274 alin. (1) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Correction of judgment operative part to include omitted claimants; liability for litigation costs based on case complexity: Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, ca nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2608 din 24 octombrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S.N.P.V. P.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și a obligat pârâții să plătească polițiștilor membrii ai S.N.P.V. P.L., menționați în tabelele anexate, drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004-2006 în funcție de perioada lucrată, actualizat cu indicele de inflație la data plății. A respins acțiunea formulată de reclamant în privința obligării pârâților la plata drepturilor bănești către B.N.G., ș.a., precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, ca neîntemeiată.
A obligat pârâții, în solidar, către sindicat, la plata sumei de 6000 lei cheltuieli de judecată.
La data de 24 ianuarie 2008, pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a formulat cerere de lămurire a dispozitivului sentinței menționate în sensul de a se indica și numele membrilor de sindicat cărora trebuie să li se plătească drepturile bănești stabilite prin hotărâre.
Prin încheierea din 13 februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2608 din 24 octombrie 2007, menționând polițiștii, membrii ai sindicatului, în numele cărora s-a formulat acțiunea.
Împotriva sentinței nr. 2608 din 24 octombrie 2007 a declarat recurs Direcția Generală a Municipiului București, iar împotriva încheierii din 13 februarie 2008 a formulat recurs S.N.P.V., în numele a 30 de membrii de sindicat, menționați în tabelul anexat, care din eroare nu au fost trecuți în dispozitivul încheierii atacate.
Recurenții-reclamanți critică încheierea din 13 februarie 2008, pe considerentul că din cuprinsul acesteia au fost omiși un număr de 30 de membrii de sindicat, care erau nominalizați în tabelele existente în dosarul de fond.
Recurenta-pârâtă Direcția Generală de Poliție a Municipiului București critică sentința instanței de fond sub aspectul obligării acestei autorității la plata cheltuielilor de judecată către sindicat, în cuantum de 6000 lei, arătând că se impune micșorarea acestei sume, în raport de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
Examinând sentința și încheierea atacate, în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate de recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale ari 304l C. proc. civ., Curtea constată că recursul declarat de S.N.P.V. P.L. este întemeiat, iar cel declarat de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București este nefondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
1. În ceea ce privește recursul declarat de reclamanți, Înalta Curte constată că într-adevăr din dispozitivul încheierii de la 13 februarie 2008, parte integrantă a sentinței civile nr. 2608 din 24 octombrie 2007, lipsesc numele celor 30 de recurenți, membrii de sindicat. Din lucrările dosarului rezultă că la fila 134 din dosarul de fond există adresa nr. 159.984 din 6 august 2007 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca răspuns la cererea nr. 13714 din 24 iulie 2007 a S.N.P.V.P.L., adresă care cuprinde un tabel cu persoanele care au calitatea de funcționari publici cu statut special și vocație la prima de concediu solicitată prin acțiune. În acest tabel sunt menționați și cei treizeci de recurenți-reclamanți (poz. 1 -30), pe care, din eroare, instanța de fond a omis să-i treacă în dispozitivul încheierii atacate.
Fată de această situație, Înalta Curte constată că recursul declarat de S.N.P.V. P.L., în numele celor 30 de membrii menționați mai sus este întemeiat, urmând a fi admis și, în consecință, modificată încheierea atacată în sensul completării dispozitivului sentinței civile nr. 2608 din 24 octombrie 2007, prin includerea recurenților-reclamanți.
2. În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, sub aspectul reducerii cuantumului cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a obligat pârâții să plătească recurentului-reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată, întreaga sumă de 6000 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflate la fila 156 din dosarul de fond. Se constată astfel că, pe de o parte, în cauză au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, instanța de fond nu a avut nici un motiv temeinic să facă aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) din același cod, având în vedere numărul mare al membrilor sindicatului reclamant, beneficiari direcți ai drepturilor solicitate, precum și aspectul că judecata cauzei s-a extins pe mai multe termene de judecată, necesitând prezența apărătorului reclamanților.
Se mai reține și faptul că instanța de fond a obligat la plata cheltuielilor de judecată, în solidar, pe toți cei trei pârâți, urmând ca aceștia să se desocotească între ei, astfel încât, recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, este evident neîntemeiat, în condițiile în care ceilalți pârâți nu au înțeles să declare recurs pe aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.V., ș.a., și S.N.P.V. P.L., împotriva încheierii din 13 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică încheierea atacată în sensul că dispune completarea dispozitivului sentinței civile nr. 2608 din 24 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin includerea recurenților-reclamanți.
Respinge recursul declarat de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, împotriva sentinței civile nr. 2608 din 24 ctombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2008.