Appeal dismissed; refugee status and reparative benefits under O.G. 105/1999 upheld
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pension House, thereby upholding the Court of Appeal's decision that the claimant is entitled to reparative measures under the refugee provisions of the applicable legislation. The dispute concerned the validity of an administrative decision denying the claimant the status of a refugee for the period between October 1943 and March 1945 and the associated financial benefits; the claimant argued she qualified as a refugee born into displacement during the ethnic persecution regime, while the pension house contended that the first-instance court relied on insufficient evidence, specifically only one witness testimony without corroborating sources. The Supreme Court ruled that the lower court's reliance on documentary evidence and witness declarations was legally sufficient under Article 61 of Government Ordinance No. 105/1999 and Article 4 of the implementing norms approved by Government Decision No. 127/2002, which permit proof of refugee status via official acts or, in their absence, through sworn declarations with witnesses, confirming that the claimant met the criteria for persecution-based displacement and was thus properly awarded the statutory benefits effective from January 1, 2007.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appeal dismissed; refugee status and reparative benefits under O.G. 105/1999 upheld: The dispute concerned the validity of an administrative decision denying the claimant the status of a refugee for the period between October 1943 and March 1945 and the associated financial benefits; the claimant argued she qualified as a refugee born into displacement during the ethnic persecution regime, while the pension house contended that the first-instance court relied on insufficient evidence, specifically only one witness testimony without corroborating sources. The Supreme Court ruled that the lower court's reliance on documentary evidence and witness declarations was legally sufficient under Article 61 of Government Ordinance No. 105/1999 and Article 4 of the implementing norms approved by Government Decision No. 127/2002, which permit proof of refugee status via official acts or, in their absence, through sworn declarations with witnesses, confirming that the claimant met the criteria for persecution-based displacement and was thus properly awarded the statutory benefits effective from January 1, 2007.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural provision cited in the reasoning immediately preceding the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2007 pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 21505 din 27 iunie 2007 și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, motivat de faptul că are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născută în refugiu.
Prin sentința civilă nr. 617/2007 din 19 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost admisă, instanța dispunând anularea hotărârii atacate. Totodată, instanța a obligat pârâta să recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada octombrie 1943-6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că prin probatoriul administrat în cauză s-a dovedit situația de refugiați a părinților, astfel încât, reclamanta, minoră fiind, a avut aceeași situație, fiind astfel îndrituită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând, în esență, că în concordanță cu prevederile legale, ar fi fost necesare două surse de informație care să indice aceleași date relativ la data de plecare, localitatea, motivul plecării, localitatea de refugiu și data întoarcerii din refugiu.
Or, susține recurenta, instanța a procedat la audierea unui singur martor, fără a analiza însă argumentele relative la ceilalți martori.
Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat.
Potrivit art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor O.G. nr. 105/1999, persoana strămutată este aceea care a fost mutată, sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 61 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente și, în lipsa acestor acte, prin declarație cu martori.
Probatoriul administrat în cauză, în speță înscrisurile depuse la filele 9-15 din dosarul de fond și declarația martorului audiat nemijlocit de instanță atestă cu caracter unitar faptul că intimata-reclamantă se încadrează în situația prevăzută de lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță, situație dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 61 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Pentru considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 617/2007 din 19 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2008.