Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1863/2008 AI generated

Recognition of post-Vienna Dictat refugee status based on domestic displacement for ethnic persecution

Case Number Decizia nr. 1863/2008
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the appeal filed by the Cluj County Pension House, thereby upholding the Court of Appeal’s decision which granted the claimant’s request and ordered the pension authority to recognize his status as a refugee for the period of October 1940 to March 6, 1945, and to award statutory rights under Law No. 189/2000 retroactively from October 1, 2006. The dispute centered on whether the claimant, a Romanian citizen, provided sufficient evidence of refugee status resulting from ethnic persecution following the cession of Northern Transylvania to Hungary via the Vienna Arbitration of 1940, specifically whether he fled from his domicile to another locality due to Horthy regime persecutions. The court affirmed that witness testimony established the necessary facts of displacement and ethnic motive, interpreting Government Emergency Ordinance No. 105/1999 and its implementing norms to mean that the requirement for "refugee" status is met when a person is forced to change domicile within the current territory of Romania for ethnic reasons, without requiring a distinction between localities under different administrative jurisdictions during that period.

Legislator headnote

AI generated

art. 3041 C. proc. civ; Recognition of post-Vienna Dictat refugee status based on domestic displacement for ethnic persecution: Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Keywords

AI generated
recognition of refugee status ethnic persecution civil status change of domicile pension rights migration for settlement purposes

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față,

Prin sentința nr. 42 din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul M.I., a anulat hotărârea nr. 21825 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă, a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada octombrie 1940-6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 octombrie 2006.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamantul a făcut dovada refugiului din localitatea de domiciliu, în altă localitate ca urmare a cedării Ardealului de Nord în urma încheierii Dictatului de la Viena.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie indicând dispozițiile art. 299 și art. 3041 C. proc. civ.

În motivare a arătat că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamantului pe baza unui probatoriu contradictoriu și că din cuprinsul Legii nr. 189/2000 rezultă că trebuie să existe două surse de informație care să indice împreună aceleași date respectiv data de plecare, motivul plecării, localitatea de refugiu, data întoarcerii din refugiu pentru a putea fi coroborate în favoarea reclamantului.

Motivează totodată că declarațiile martorilor trebuiau să fie foarte clare și să se susțină reciproc, însă din conținutul acestora nu se poate recunoaște un interval de refugiu cert.

Examinând sentința atacată în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Din declarațiile autentificate ale martorilor R.P. și L.N. și audiați în fața instanței de fond, rezultă că reclamantul, împreună cu familia sa, în octombrie 1940 din cauza persecuțiilor etnice părăsind Ardealul de Nord ocupat de autoritățile hortiste s-au refugiat din localitatea de domiciliu Baci, în localitatea Turda. Reclamantul împreună cu familia s-a întors din refugiu în cursul anului 1945.

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Conform art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin persoană refugiată se înțelege persoana care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.

Curtea constată că, în mod corect, instanța de fond a reținut existența persecuțiilor etnice suferite de reclamant și de familia acestuia, pe baza declarațiilor de martori depuse la dosar.

În acest sens, este de menționat că legea nu face distincție după cum persoana care solicită acordarea drepturilor reparatorii s-a refugiat dintr-o localitate aflată sub administrația statului român într-o localitate aflată sub administrație străină, atâta timp cât ambele localități se află pe teritoriul actual al Statului Român.

Este de notorietate împrejurarea că prin Dictatul de la Viena încheiat la 30 august 1940, o parte din teritoriul românesc al Transilvaniei a fost cedat către Ungaria conducând la o tensionare a relațiilor dintre România și Ungaria.

Dictatul de la Viena nu numai că nu a clarificat situația existentă deja între cele două țări, totodată, nereușind să rezolve nici problema naționalităților, separând toți etnicii maghiari de cei români astfel că o parte din populația de etnie română din teritoriul Transilvaniei de Nord a rămas în porțiunea primită de Ungaria iar o parte din populația de etnie maghiară a rămas în Transilvania Sudică.

Față de cele arătate, constatând temeinicia și legalitatea sentinței civile atacate, în baza art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de pensii Cluj împotriva sentinței nr. 42 din 15 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2008.