Lawful residence regularization denied for exceeding 30-day cumulative illegal stay gap
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's judgment which had rejected the administrative action, leaving the refusal of the residence request in force. The dispute involved a foreign national challenging the authority's decision to deny the regularization of domicile under Law No. 194/2002, arguing that subsequent amendments requiring continuity of residence were inapplicable to his pending application. The court determined that the appellant failed to satisfy the statutory requirement of continuous legal residence, as administrative records evidenced a period of 38 days of illegal stay in 2003, which violated the continuity requirement mandated by Article 70(1)(1)(ii) of Law No. 194/2002, despite the appellant's argument that the gaps were under 30 days. The decision relied on Law No. 554/2004 and the Civil Procedure Code to confirm that the lower court correctly assessed the evidentiary materials regarding the duration of the applicant's unauthorized presence.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ; Lawful residence regularization denied for exceeding 30-day cumulative illegal stay gap: The dispute involved a foreign national challenging the authority's decision to deny the regularization of domicile under Law No. 194/2002, arguing that subsequent amendments requiring continuity of residence were inapplicable to his pending application. The court determined that the appellant failed to satisfy the statutory requirement of continuous legal residence, as administrative records evidenced a period of 38 days of illegal stay in 2003, which violated the continuity requirement mandated by Article 70(1)(1)(ii) of Law No. 194/2002, despite the appellant's argument that the gaps were under 30 days. The decision relied on Law No. 554/2004 and the Civil Procedure Code to confirm that the lower court correctly assessed the evidentiary materials regarding the duration of the applicant's unauthorized presence.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded in the administrative litigation context.
Procedural rule applied to dismiss the appeal and make the decision final.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2007, reclamantul K.E.K.A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea pentru Străini, în prezent Oficiul Român pentru Imigrări, solicitând anularea deciziei de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, nr. 52307/B.F./S III București, din 4 decembrie 2006.
În motivarea acțiunii, se arată că legea aplicabilă în cazul său este prima variantă a O.U.G. nr. 194/2002 și nu cea modificată în anul 2004, a cărei apariție nu o putea prevedea și care a introdus obligația continuității.
Prin sentința civilă nr. 7 decembrie 2007, pronunțată în dosar nr. 43/2/2007, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel București a reținut că cererea reclamantului a fost depusă sub imperiul O.U.G. nr. 194/2002, în forma existentă la data depunerii cererii și nu sunt îndeplinite prevederile art. 70 alin. (1) pct. 1 lit. ii), deoarece discontinuitățile între perioada pentru care s-a acordat succesiv dreptul de ședere sunt mai mari de 30 de zile consecutive, chiar dacă nu depășesc 90 de zile pe întreaga perioadă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, pentru motivele prevăzute de art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul consideră că nu a fost apreciat corect materialul probator, din procesul-verbal seria S nr. 0003952 din 18 martie 2003, rezultând că a depășit doar cu 11 zile termenul prevăzut în permisul de ședere, adiționându-se greșit și termenul reținut prin procesul-verbal seria D nr. 049702 unde șederea ilegală a fost de 27 de zile.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, șederea fiind ilegală mai mult de 30 de zile, în perioada 7 februarie 2003-18 martie 2003.
Recursul este nefondat.
Din nota-raport aflată la fila 25 din dosarul de fond, rezultă că recurentul-reclamant a avut o perioadă de 38 zile de ședere ilegală de la 8 februarie 2003 la 17 martie 2003.
Procesul-verbal de contravenție seria D nr. 049702 din 15 aprilie 2004 se referă la o perioadă ulterioară care nu putea fi adiționată la perioada de ședere ilegală din anul 2003.
Deși procesul-verbal de contravenție seria S nr. 003952 din 18 martie 2003 specifică o perioadă de ședere ilegală de 11 zile, acesta nu contrazice nota-raport care a avut în vedere întreaga perioadă, începând cu 8 februarie 2003.
Datele rezultă din cererile recurentului prin care a solicitat prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României.
În consecință, motivele de critică ale sentinței atacate nu sunt întrunite, instanța de fond a apreciat corect probele administrate, urmând ca în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de K.E.K.A., împotriva sentinței civile nr. 2757 din 7 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 mai 2008.