Refugee status for child born in wartime refuge upheld; pension house appeal dismissed
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by a county pension house, thereby upholding the lower court's judgment which ordered the administrative body to recognize the plaintiff as a refugee for the period from her birth in 1944 until March 6, 1945, and to pay the monetary benefits provided by Government Ordinance No. 105/1999 (approved by Law No. 189/2000) starting August 1, 2007. The dispute concerned an administrative challenge to a refusal to grant refugee status to a citizen born in a local refuge during the wartime regime (September 1940–March 1945), with the pension house arguing that eligibility was limited to individuals who were already born at the time their parents fled. The Supreme Court ruled that the appeal was unfounded, holding that under Article 1(c) of O.G. 105/1999 and the normative framework approved by H.G. 127/2002, children born in the locality of refuge suffered the same ethnic persecution-related prejudices as their families; consequently, a teleological interpretation of the law confirms that such individuals are entitled to reparation rights, rendering the initial administrative decision unlawful.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc civ; Refugee status for child born in wartime refuge upheld; pension house appeal dismissed: 105/1999 (approved by Law No. 189/2000) starting August 1, 2007. The dispute concerned an administrative challenge to a refusal to grant refugee status to a citizen born in a local refuge during the wartime regime (September 1940–March 1945), with the pension house arguing that eligibility was limited to individuals who were already born at the time their parents fled. The Supreme Court ruled that the appeal was unfounded, holding that under Article 1(c) of O.G. 105/1999 and the normative framework approved by H.G. 127/2002, children born in the locality of refuge suffered the same ethnic persecution-related prejudices as their families; consequently, a teleological interpretation of the law confirms that such individuals are entitled to reparation rights, rendering the initial administrative decision unlawful.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the reasoning immediately preceding the dispositive for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 17 septembrie 2007 la Curtea de Apel Cluj, reclamanta V.A. a solicitat instanței anularea Hotărârii nr. 22233 din 16 august 2007 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menționate, fiind născută în refugiu, în data de 18 mai 1944.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada 18 mai 1944 septembrie 1945 a fost refugiată și deși a depus acte necesare pentru dovedirea calității de refugiat, inclusiv decizia prin care pârâta îi recunoaște mamei sale calitatea de refugiată, Casa Județeană de Pensii Cluj i-a refuzat cererea pe motiv că „pentru cei născuți în anul 1944 nu se primesc cereri”.
Prin sentința civilă nr. 531 din 31 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta V.A. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj.
A dispus anularea hotărârii nr. 22.233 din 16 august 2007 emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada mai 1944-septembrie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobate prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 august 2007.
Prin încheierea din 30 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 531 din 31 octombrie 2007, în sensul că se va menționa faptul că data încetării refugiului este 6 martie 1945 iar nu septembrie 1945, cum din eroare s-a arătat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că efectele refugiului se produc direct și nemijlocit și asupra copiilor născuți ulterior refugiului părților acestora și în consecință reclamanta are calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii și data încetării refugiului.
Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj .
Recurenta a susținut că intimata V.A. nu are calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, întrucât nu era născută la data refugiului familiei.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Cluj în raport cu prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ., ale O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor aprobate prin H.G. nr. 127/2002, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În esență, prin recurs se contestă acordarea beneficiului O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, persoanelor care s-au născut în localitatea de refugiu a părinților.
Potrivit art. l lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, „beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: ... a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
În mod corect, în raport cu probele administrate și prin prisma art. 4 alin. (2) din Normele pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada persecuțiilor din motive etnice care i-au determinat pe părinții săi să se
refugieze din localitatea de domiciliu.
Totodată, în mod temeinic și legal instanța de fond a reținut că, din interpretarea teleologică a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, în acord și cu practica constantă a Înaltei Curți, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi reparatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, astfel că reclamanta, născută în localitatea de refugiu a părinților, a avut de suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia ca urmare a refugiului.
Față de cele arătate, Curtea constată că sentința civilă atacată este legală și temeinică, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc civ., să fie respins recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 531 din 31 octombrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2008.