Recognition of prosecutor’s professional rank at High Court level affirmed; appeal admitted and prior denial annulled
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, annulled the Council of the Magistracy’s decision denying the request, and ordered the authority to recognize the appellant’s professional rank corresponding to the Prosecutor’s Office attached to the High Court, thereby allowing the appellant to prevail. The dispute involved a prosecutor from the National Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism, who challenged the Council’s rejection of her request for professional rank recognition, arguing that her appointment to this specific structure within the High Court’s prosecutor’s office entitled her to that status despite the absence of a promotion competition. The Court determined that the appointment was governed by Law No. 508/2004, a special law derogating from the general promotion procedures in Law No. 303/2004, and that the professional rank, defined as the right to function at a specific level in the prosecutor’s hierarchy, is acquired through lawful appointment, promotion, or transfer; relying on established jurisprudence and the principle of fair trial, the Court held that appointing a prosecutor to this directorate within the High Court’s prosecutor’s office inherently confers the corresponding professional rank.
Legislator headnote
AI generatedart. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, art. 77 din Legea nr. 304/2004, art. 8 din Legea nr. 317/2004, art. 312 C. proc. civ; Recognition of prosecutor’s professional rank at High Court level affirmed; appeal admitted and prior denial annulled: The dispute involved a prosecutor from the National Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism, who challenged the Council’s rejection of her request for professional rank recognition, arguing that her appointment to this specific structure within the High Court’s prosecutor’s office entitled her to that status despite the absence of a promotion competition. The Court determined that the appointment was governed by Law No. 508/2004, a special law derogating from the general promotion procedures in Law No. 303/2004, and that the professional rank, defined as the right to function at a specific level in the prosecutor’s hierarchy, is acquired through lawful appointment, promotion, or transfer; relying on established jurisprudence and the principle of fair trial, the Court held that appointing a prosecutor to this directorate within the High Court’s prosecutor’s office inherently confers the corresponding professional rank.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive section to justify the admission of the appeal and the annulment of the challenged decision.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007, Plenul C.S.M. a respins cererea formulată de B.D. procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. împreună cu alți 45 de procurori din cadrul aceleiași structuri, prin care se solicită recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea hotărârii s-a reținut că aceștia au grad profesional corespunzător fie parchetului de pe lângă judecători, fie parchetului de pe lângă tribunal sau curtea de apel și, niciunul dintre ei nu a susținut vreun concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât nu îndeplinesc cerințele art. 43 și art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva cestei hotărâri a declarat recurs B.D.
În dezvoltarea motivelor de recurs aceasta a precizat că, fiind declarată admisă la interviul organizat la data de 10 octombrie 2005, de către comisia constituită în baza art. 87 din Legea nr. 304 C.S.M., secția pentru procurori, prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005, a avizat favorabil numirea sa în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., serviciu teritorial București, astfel încât, prin Ordinul nr. 2245 din 3 noiembrie 2005 al Procurorului General a fost numită în funcția menționată, începând cu data de 1 noiembrie 2005.
Pe cale de consecință, recurenta a susținut că în condițiile în care D.I.I.C.O.T. reprezintă o structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea sa în cadrul acestei direcții îi conferă gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
A mai susținut recurenta că numirea sa în cadrul D.I.I.C.O.T. s-a făcut în deplină concordanță cu prevederile legale aplicabile la momentul numirii, astfel cum precizează și Hotărârea nr. 97 a C.S.M., mai sus menționată.
În sprijinul susținerilor sale recurenta a invocat și dispozițiile art. 77 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora procurorii D.I.I.C.O.T. participă obligatoriu la adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și dispozițiile art. 6 și art. 8 din Legea nr. 317/2004 care dă procurorilor din cadrul acestei structuri, dreptul de a vota reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul C.S.M.
În același sens recurenta a invocat practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unor procurori din cadrul D.N.A.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulat de un număr de 54 de procurori de la D.I.I.C.O.T. și pe care intimatul le-a respins în totalitate, pentru aceleași considerente, fără ține seama de particularitățile fiecărui caz în parte.
În ceea ce o privește pe recurenta B.D., menționată în hotărâre la poziția nr. 34, aceasta a fost numită în funcția de procuror la D.I.I.C.O.T., în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 508/2004 (privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a D.I.I.C.O.T.), dispoziții cu caracter special, derogatoriu, de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcții de execuție sau de conducere, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor.
Astfel, numirea s-a făcut prin ordinul nr. 2245 din 3 noiembrie 2005 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ulterior interviului susținut de recurentă la data de 10 octombrie 2005 și avizului favorabil de numire în funcție, emis de Secția pentru Procurori a C.S.M., prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005.
Prin urmare în condițiile în care recurenta a solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nu promovarea la acest parchet nu se poate pune semnul egalității între numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T., structură a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu procedura reglementată de Legea nr. 508/2004 și promovarea acestora în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile și potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 303/2004, așa cum se procedează în hotărârea recurată.
De altfel, însuși intimatul, prin Hotărârea Plenului nr. 878 din 13 decembrie 2007 a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer”, cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează cariera magistraților, prin această hotărâre recunoscându-se gradul profesional al unui procuror.
Ori, tocmai acesta este și cazul recurentei B.D. care a fost numită în condițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 508/2004, la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin această numire câștigând, potrivit raționamentului susmenționat, dreptul de a funcționa la acest nivel în ierarhia parchetelor.
În sfârșit, urmează a fi avută în vedere practica constată, în acest sens, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel încât o soluție contrară ar duce la o practică contradictorie și implicit la încălcarea dreptului recurentei la un proces echitabil.
În raport de aceste motive și în considerarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în cauză, va anula hotărârea contestată, în ceea ce o privește pe recurentă și va admite cererea acesteia, obligând intimatul să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de B.D. împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.
Anulează Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. în ceea ce o privește pe recurenta B.D.
Admite cererea și obligă intimatul C.S.M.să emită hotărâre prin care să-i recunoască recurentei gradul de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2008.