Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1211/2009 AI generated

Refugee status claim for 1941–1945 period rejected as unfounded due to Romanian administration of Bessarabia and Northern Bukovina

Case Number Decizia nr. 1211/2009
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, upholding the lower court's judgment that rejected the claim, thereby rendering the decision final and in favor of the defendant county public administration authority. In this administrative litigation concerning refugee status under Law No. 189/2000, the plaintiff sought to extend his previously recognized beneficiary period from 1944–1945 to 1941–1945, arguing he was a refugee from the former Soviet Union due to ethnic persecution. The decisive legal basis for the dismissal was the historical fact that Bessarabia and Northern Bukovina were under Romanian state administration between June 22, 1941, and March 1944, meaning departures during this interval were driven by political-military events and border changes rather than the ethnic persecutions required by Article 1(c) of Law No. 189/2000 to qualify as "refugees."

Legislator headnote

AI generated

art. 3041 C. proc. civ, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 lin. (1) C. proc. civ; Refugee status claim for 1941–1945 period rejected as unfounded due to Romanian administration of Bessarabia and Northern Bukovina: In this administrative litigation concerning refugee status under Law No. 189/2000, the plaintiff sought to extend his previously recognized beneficiary period from 1944–1945 to 1941–1945, arguing he was a refugee from the former Soviet Union due to ethnic persecution. The decisive legal basis for the dismissal was the historical fact that Bessarabia and Northern Bukovina were under Romanian state administration between June 22, 1941, and March 1944, meaning departures during this interval were driven by political-military events and border changes rather than the ethnic persecutions required by Article 1(c) of Law No. 189/2000 to qualify as "refugees."

Keywords

AI generated
refugee status persecution administrative status transfer of population Roma asylum application legal status

Cited Legislation

AI generated
art. 3041 C. proc. civ
Examinând sentința atacată față de critica formulată în recurs, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000
Deși reclamantul a făcut dovada că a venit în România după 26 iunie 1941, împreună cu părinții, plecările din Basarabia și nordul Bucovinei în perioada iunie 1941 – începutul anului 1944 nu reprezintă refugiu din cauza persecuțiilor etnice, în înțelesul prevederilor art. 1 lit.
art. 312 lin. (1) C. proc. civ
Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 lin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 23 iulie 2008 la Curtea de Apel Suceava, reclamantul A.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava, anularea Hotărârii nr. 5213 din 30 iunie 2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia, să-i recunoască calitatea de persoană refugiată pentru perioada 26 iunie 1941 – 15 martie 1945, cu acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea nr. 2859 din 30 aprilie 2003 emisă de pârâtă i s-a stabilit calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 13 martie 1944 – 6 martie 1945, începând cu 1 mai 2003.

Întrucât părinții săi A.A. și A.M. s-au refugiat cu familia din satul Nistoreni, com. Topărăuți – Cernăuți U.R.S.S. din luna iunie 1941, în comuna Măneuți, județul Suceava și nu s-au mai întors în localitatea natală, apreciază reclamantul că este îndreptățit să beneficieze de drepturile stabilite prin lege, pentru întreaga perioadă.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 124 din 17 octombrie 2008 a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A.I. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava.

În motivarea soluției s-a reținut că nu există temei legal pentru acordarea drepturilor pretinse de reclamant, întrucât localitatea Topărăuți – Cernăuți U.R.S.S., în perioada menționată de acesta s-a aflat sub administrarea statului român, ceea ce nu-l îndreptățește pe reclamant să beneficieze de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul A.I., criticând-o pentru nelegalitate, susținând că este îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute în Legea nr. 189/2000 pentru perioada 26 iunie 1941 – 6 martie 1945, întrucât a dovedit cu adresa nr. 437 din 7 mai 2008 emisă de A.N. – direcția județeană Suceava că tatăl său a venit în România după 26 iunie 1941, din Topărăuți – Cernăuți.

Examinând sentința atacată față de critica formulată în recurs, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Refugierile de persoane de pe teritoriul ocupat de fosta U.R.S.S. s-au făcut în intervalul 26 iunie 1940 – 22 iunie 1941, iar după această dată, Basarabia și Nordul Bucovinei au fost integrate din nou României, fiind parte a Statului Român, situație care s-a menținut până la începutul anului 1944, când în condițiile avansării trupelor rusești, cele două teritorii au fost din nou ocupate de fosta U.R.S.S.

Astfel, așa cum corect a reținut instanța de fond, în perioada 22 iunie 1941 - martie 1944, cele două teritorii Basarabia și nordul Bucovinei au fost sub administrația Statului Român, care nu a exercitat persecuții etnice asupra propriilor cetățeni, motiv pentru care nu există temei legal pentru acordarea drepturilor solicitate.

Se reține că, pârâta a recunoscut reclamantului calitatea de persoană refugiată prin Hotărârea nr. 2859 din 30 aprilie 2003.

Deși reclamantul a făcut dovada că a venit în România după 26 iunie 1941, împreună cu părinții, plecările din Basarabia și nordul Bucovinei în perioada iunie 1941 – începutul anului 1944 nu reprezintă refugiu din cauza persecuțiilor etnice, în înțelesul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât acestea au fost determinate de evenimente politico – militare și de schimbare a frontierei.

În consecință, se va respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 312 lin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.I. împotriva sentinței nr. 124 din 17 octombrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2009.