Qualified homicide sentencing proportionality and post-verdict civil compensation limits

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin sentința penală nr. 252 din 19 iunie 2008, Tribunalul Botoșani l-a condamnat pe inculpatul B.I.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 26 august 2007 la zi.

S-a dispus confiscarea unui cuțit, corp delict, indisponibilizat la Camera de corpuri delicte a instanței la poziția nr. 46.

Inculpatul a fost obligat să plătească părților civile C.F.A. și C.V. suma de 6.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale, iar S.J.A. Botoșani suma de 163,2 lei, reprezentând c/val transport.

Inculpatul a mai fost obligat să plătească statului suma de 1.300 lei cheltuieli judiciare, în care s-au inclus și onorariile apărătorilor oficiu, din ambele faze procesuale precum și c/val. expertizelor medico - legale.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că fapta inculpatului, constând în aceea că, în noaptea de 26 august 2007, în jurul orelor 1,30, pe fondul unui conflict spontan la care au participat mai mulți tineri, pe un drum public din comuna Broscăuți, județul Botoșani, fiind sub influența băuturilor alcoolice, i-a aplicat victimei C.M.V., în vârstă de 16 ani, o lovitură de cuțit în zona toraco-abdominală dreapta, cauzându-i leziuni traumatice grave, cu șoc hemoragie sever și lezarea organelor interne, care au condus la decesul acesteia, recunoscută de acesta și dovedită cu probatoriul administrat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., așa încât a procedat la condamnarea sa la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenție, la individualizarea judiciară ținând seama de criteriile prevăzută de art. 72 C. pen., cu referire la gravitatea faptei, împrejurările comiterii acesteia și persoana inculpatului, tânăr, infractor primar, cu o conduită procesuală corectă.

Prin prisma acestor criterii, s-a apreciat că o pedeapsă stabilită în cuantumul minim prevăzut de lege este de natură a-și atinge scopul, acela de prevenție generală și specială.

Soluționând latura civilă a cauzei, instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părinților victimei, C.F.A. și C.V., care s-au constituit în cauză părți civile, sumele solicitate de acestea cu titlu de daune materiale și morale.

A mai fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor ocazionate de transportarea victimei la spital precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 118 lit. c) C. pen., s-a dispus confiscarea corpului delict.

B. Împotriva sentinței primei instanțe, în termenul legal, au declarat apel inculpatul B.I.A. și părțile civile C.F.A. și C.V.

Inculpatul a solicitat, în scris, redozarea pedepsei aplicate, susținând că părinții săi sunt bolnavi și au nevoie de ajutor, cerere susținută și de apărătorul desemnat din oficiu, cu mențiunea că reindividualizarea pedepsei se justifică și ținându-se seama de circumstanțele în care s-a săvârșit fapta, inculpatul fiind atacat de 7 persoane, dintre care una avea un cuțit asupra sa.

Părțile civile au criticat sentința atât sub aspectul modului de soluționare a laturii penale, cât și a celei civile, susținând că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă în raport de împrejurările comiterii faptei și gravitatea acesteia, iar privitor la despăgubirile civile acordate, sumele stabilite cu acest titlu sunt prea mici, în condițiile în care, până în prezent, au mai fost organizate parastase în memoria victimei și s-a amenajat mormântul.

Prin decizia penală nr. 15 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția minori și familie, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul B.I.A. și părțile civile C.F.A. și C.V. împotriva sentinței penale sus menționate.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus, în continuare, din pedeapsa aplicată acestuia, durata arestării preventive de la 19 iunie 2008 la zi.

A fost obligat inculpatul, apelant să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu, fiind obligată totodată fiecare parte civilă, apelantă la câte 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

C. Împotriva acestei decizii au declarat recurs părțile civile C.F.A. și C.V., fără a-l motiva în scris sau oral, deși au solicitat și li s-a acordat un termen în vederea angajării unui apărător și a pregătirii apărării.

Examinând recursurile declarate de părțile civile prin prisma motivelor de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu, în conformitate cu dispozițiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în raport și de criticile formulate în apel, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Pe de o parte, sub aspectul individualizării pedepsei, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aprecierea instanțelor de fond și de apel este corectă, pedeapsa aplicată inculpatului fiind just și proporțional individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzută de art. 72 C. pen., nefiind cazul modificării acesteia, în sensul majorării cuantumului, întrucât au fost avut în vedere împrejurările și gravitatea faptei săvârșite de inculpat, dar și persoana acestuia, tânăr, fără antecedente penale și cu o poziție procesuală de recunoaștere și regret a faptei comise.

Pe de altă parte, sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, ce poate fi examinată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., Înalta Curte constată că acest motiv de casare se ia în considerare din oficiu numai când a influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului. Cum despăgubirile civile s-au acordat integral, în cuantumul solicitat, instanțele au apreciat corect că pentru daunele născute ulterior, parastase și amenajarea mormântului, sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) C. proc. pen., ce prevăd posibilitatea acționării separate la instanța civilă.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există alte motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din același cod, va respinge ca nefondate recursurile formulate de părțile civile, iar conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) acestea vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile C.F.A. și C.V. împotriva deciziei penale nr. 15 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția minori și familie, privind pe inculpatul B.l.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 26 august 2007 la 14 ianuarie 2009.

Obligă recurentele părți civile la plata sumei de câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, precum și la plata sumei de câte 100 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2009.