Judges' claim for salary equalization with specialized prosecutors under O.U.G. 27/2006: differential treatment justified by specific functions

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava, secția civilă, la data de 7 martie 2008, reclamanții A.V., ș.a., au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata diferenței dintre salariul lor și cel al procurorilor de la D.N.A. și D.I.I.C.O.T. , începând cu luna aprilie 2006 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective.

S-a solicitat obligarea acelorași pârâți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor datorate

În motivarea acțiunii, reclamanții, judecători la Curtea de Apel Suceava, au arătat că deși scopul adoptării O.U.G. nr. 27/2006 a fost eliminarea discriminărilor în domeniul salarizării magistraților, astfel cum rezultă din nota de expunere, prin această reglementare pârâtul Ministerul Justiției a promovat noi discriminări.

Astfel, deși prin art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 27/2006 sunt stabilite principiile care stau la baza sistemului de salarizare al judecătorilor, procurorilor și altor categorii de persoane din sistemul justiției, respectiv nivelul instanțelor și parchetelor, funcția deținută și vechimea în magistratură, prin dispozițiile art. 11, s-a stabilit salarizarea procurorilor la nivelul funcțiilor corespunzătoare existente la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind în mod privilegiat eliminată corelația obligatorie dintre nivelul instanțelor sau parchetelor și criteriul vechimii în muncă necesare accesului la respectivul nivel, stabilindu-se un sistem dublu de salarizare și încălcându-se astfel principiul tratamentului egal în salarizare.

Prin întâmpinare, pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința civilă nr. 603 din 3 aprilie 2008, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și (C.N.C.D.). Prin aceeași sentință, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamanților.

Pentru a hotărî astfel, în ce privește lipsa calității procesuale pasive a C.N.C.D., instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 21 din O.G. nr. 137/2000, persoana care se consideră discriminată poate formula cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, judecarea urmând a avea loc cu citarea obligatorie a C.N.C.D. Ca atare, C.N.C.D. nu are calitatea de pârât în accepțiunea dispozițiilor procedural civile, citarea sa în cauză fiind impusă de această dispoziție legală.

Cu privire la excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acest minister ordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, neavând calitatea de ordonator de credite.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că, în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție, dar și a atribuțiilor diferite pe care le au anumite categorii de persoane, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului egalității reglementat de art. 16 din Constituție.

Împotriva sentinței menționate au declarat recurs în termen legal reclamanții, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanța nu a analizat existenta discriminării în domeniul salarizării în raport de actele normative menționate în acțiune.

Se mai critică faptul că procurorilor din D.N.A. și D.I.I.C.O.T. le-a fost în mod privilegiat eliminată corelația obligatorie dintre criteriul nivelului instanțelor și parchetelor și criteriul vechimii necesare accesului la respectivul nivel, ceea ce a creat, sub aspectul nivelului de salarizare, un dublu sistem.

Prin încheierea nr. 937, dată în camera de consiliu la 24 iunie 2008, Curtea de Apel Suceava, secția civilă, în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 75/2008 a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

In faza recursului nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea urmează să constate că recursul declarat de reclamanți este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

O.U.G. nr. 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, prevede salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din cadrul justiției. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din acest act normativ, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, prevăzută de art. 68 din Legea nr. 303/2004, republicată, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte din actul normativ menționat.

La stabilirea coeficienților de multiplicare se au în vedere două criterii, respectiv gradul instanței sau parchetului și funcția deținută. Coeficientul de multiplicare, pe baza căruia se stabilește indemnizația de încadrare bruta lunară a judecătorilor și procurorilor, scade de la președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție până la judecătorii, procurorii și auditorii de justiție cu 0-1 an vechime.

În raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 și de dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 43/2002, D.N.A. și D.I.I.C.O.T. sunt structuri cu personalitate juridică distinctă, iar procurorii din cadrul acestor structuri sunt salarizați potrivit nr. crt. 6-13, lit. A) din anexa la O.G. nr. 27/2006, în stabilirea indemnizațiilor acestora avându-se în vedere criteriul naturii cauzelor pe care le instrumentează și anume combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, precum și a corupției.

Corect a reținut instanța de fond că, în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și, mai ales, a atribuțiilor pe care le au diferite categorii de persoane, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care beneficiază acestea, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și de privațiunile inerente fiecărei funcții în parte, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității persoanelor în fața legii și a autorităților publice, garantat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale.

In ceea ce privește susținerea recurenților în sensul că sunt încălcate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră principiul nediscrirninării, Înalta Curte reține că, în conformitate cu jurisprudența europeană, acest articol nu are o existență independentă și nu se poate, așadar, reține încălcarea sa decât dacă aceasta intervine în legătură cu un drept sau cu o libertate consacrate de textul Convenției. Având în vedere faptul că recurenții nu au indicat care anume drept garantat de Convenție consideră că este încălcat, este nemotivată critica privind încălcarea principiului nediscriminării prevăzut în această reglementare internațională.

Pentru considerentele expuse, Curtea urmează să respingă recursul reclamanților ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A.V., ș.a., împotriva sentinței civile nr. 603 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publica, astăzi 10 octombrie 2008.